România a votat în favoarea acordului
Decizia care dă undă verde semnării celui mai mare acord de liber schimb încheiat vreodată de Uniunea Europeană a fost luată vineri, 9 ianuarie 2026, de ambasadorii statelor membre. Potrivit surselor Reuters și AFP, acest acord a fost aprobat cu sprijinul a 15 țări, care reprezintă 65% din populația totală a blocului. "Romania a votat în favoarea acordului Mercosur, după ce, alături de alte state europene, a solicitat și obținut garanții suplimentare, menite să protejeze piețele naționale", a declarat purtătoarea de cuvânt a Guvernului român.
Conform informațiilor furnizate de Politico, state precum Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria s-au opus semnării acordului, în timp ce Belgia s-a abținut. Este important de menționat că acest acord, care a fost negociat timp de peste 25 de ani, deschide calea pentru semnarea acordului de liber schimb cu blocul sud-american Mercosur, care include Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Comisia Europeană, care a finalizat negocierile în urmă cu un an, și statele precum Germania și Spania consideră că acest acord este esențial pentru deschiderea de noi piețe, având în vedere pierderile comerciale cauzate de taxele vamale impuse de Statele Unite și pentru reducerea dependenței de China.
Criticile la adresa acordului vin în principal din partea Franței, care este cel mai mare producător agricol din UE. Opozanții susțin că acordul va conduce la o creștere a importurilor de produse alimentare ieftine, inclusiv carne de vită și zahăr, care ar putea afecta grav agricultorii locali. În acest context, ministrul Agriculturii din România, Florin Barbu, a cerut garanții suplimentare pentru fermierii români, subliniind importanța protejării piețelor interne.
Pe 19 decembrie 2025, la Bruxelles, președintele Nicușor Dan a declarat că România susține acordul, dar a subliniat că este esențial să se obțină măsuri de protecție pentru agricultori. Vineri, biroul purtătoarei de cuvânt a guvernului a anunțat că România a obținut garanții suplimentare, inclusiv mecanisme de protecție care se activează în cazul unor creșteri ale prețurilor și volumelor de importuri de produse agricole din țările Mercosur.
Aceste măsuri de protecție includ mecanisme care pot suspenda importurile în cazul în care se constată o creștere semnificativă a volumelor de importuri sau a prețurilor. De asemenea, s-au întărit controalele sanitar-veterinare și fitosanitare, pentru a asigura respectarea normelor europene.
Decizia de astăzi era așteptată cu interes, având în vedere că acest acord de liber schimb ar putea însemna eliminarea unor taxe de aproximativ 4 miliarde de euro asupra exporturilor UE. În prezent, țările Mercosur aplică taxe ridicate pentru diverse produse, cum ar fi 35% pentru piesele auto, 28% pentru produsele lactate și 27% pentru vinuri.
UE și Mercosur speră ca prin acest acord să extindă comerțul cu mărfuri în valoare de 111 miliarde de euro până în 2024. Exporturile UE sunt dominate de mașini, produse chimice și echipamente de transport, în timp ce Mercosur se concentrează pe produse agricole și minerale.
Comisia Europeană a implementat, de asemenea, măsuri de salvgardare pentru a răspunde îngrijorărilor scepticilor, inclusiv întărirea controalelor la importuri, în special în ceea ce privește reziduurile de pesticide. Cu toate acestea, aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a câștiga sprijinul statelor precum Polonia și Franța, care continuă să se opună acordului.
Proteste au avut loc în mai multe state europene, inclusiv Franța și Polonia, în rândul agricultorilor care își exprimă nemulțumirea față de acest acord. Florin Barbu a reiterat faptul că România nu a semnat Memorandumul inițial înaintat de Ministerul Economiei și că continuă să ceară garanții pentru agricultorii români, subliniind importanța menținerii unei politici agricole comune echitabile.
În concluzie, semnarea acordului cu Mercosur reprezintă un moment decisiv pentru politica comercială a Uniunii Europene, dar și un test pentru capacitatea României de a-și proteja interesele agricole în fața concurenței internaționale.
Următorii pași includ confirmarea scrisă a voturilor statelor membre și aprobarea ulterioară de către Parlamentul European înainte ca acordul să poată intra în vigoare.