Garanții personale cerute de stat
La începutul anului 2026, companiile din România se confruntă cu reguli mai stricte privind amânarea plății datoriilor către stat, în urma implementării Pachetului 2 de măsuri fiscale. Conform noilor reglementări, eșalonarea datoriilor nu mai este automată, ci se va acorda doar în condiții specifice, cu garanții personale din partea acționarilor sau administratorilor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că scopul acestor măsuri este de a îmbunătăți recuperarea creanțelor fiscale de către stat și de a stopa practica eșalonărilor repetate, care afectează bugetul public. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Finanțelor, "Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura o mai bună gestionare a resurselor financiare ale statului".
Un aspect semnificativ al noilor reglementări este eliminarea eșalonării simplificate, care permitea firmelor să amâne plata datoriilor pe o perioadă de până la 12 luni fără a depune garanții. Această variantă a fost inițial introdusă pentru a sprijini companiile aflate în dificultate financiară. În locul acesteia, statul impune acum garanții personale din partea beneficiarilor reali ai firmelor, ceea ce înseamnă că asociații sau administratorii vor răspunde cu bunurile personale în cazul în care datoriile nu sunt achitate.
Acest tip de garanție este cunoscut în termeni juridici ca fiind contract de fidejusiune, prin care persoana fizică se angajează să achite datoria firmei dacă aceasta nu poate. De asemenea, ANAF va putea solicita fidejusiunea administratorilor în cazul în care firma are alte obligații fiscale neincluse în eșalonare, cum ar fi accizele sau datoriile rămase din eșalonările anterioare. Aceasta modificare a stârnit îngrijorări printre juriști, care consideră că afectează principiul de bază al societății cu răspundere limitată, care stipulează separarea patrimoniului personal de cel al firmei.
Ministrul Nazare a subliniat că noile măsuri sunt menite să încurajeze debitorii să își onoreze obligațiile fiscale la timp, reducând astfel riscurile pentru bugetul de stat. "Vrem să prevenim abuzurile și să ne asigurăm că fiecare contribuabil își îndeplinește obligațiile în fața statului", a spus acesta. Totuși, criticile din partea experților în drept sugerează că noile reglementări ar putea descuraja investițiile și ar crea un mediu de afaceri mai instabil.
Printre modificările incluse în Pachetul 2 se numără și reducerea termenului de plată pentru alte obligații fiscale, cum ar fi amenzile sau creanțele transmise de alte instituții. Termenul de plată va scădea de la 180 de zile la 60 de zile, iar nerespectarea acestuia poate duce la pierderea dreptului de a beneficia de eșalonarea acordată pentru alte datorii. Această măsură ar putea pune și mai multă presiune asupra companiilor care se confruntă deja cu dificultăți financiare.
În concluzie, noile reguli privind eșalonarea datoriilor firmelor aduc schimbări semnificative care pot afecta atât mediul de afaceri, cât și recuperarea creanțelor de către stat.
Deși obiectivul este de a asigura o mai bună gestionare a resurselor financiare, este esențial ca aceste măsuri să fie implementate cu atenție pentru a nu prejudicia principiile fundamentale ale economiei de piață și ale societății cu răspundere limitată.