Concedieri masive în 2026
Piaţa muncii din România se confruntă cu restructurări majore care se vor accentua în 2026, impulsionate de scăderea consumului, presiuni economice şi politici de eficientizare. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în 2025, rata șomajului a crescut cu 1,2% față de anul precedent, atingând 5,8%. "Conform prognozelor, se estimează că vom asista la concedieri pe scară largă, în special în rândul tinerilor la început de carieră", a declarat un expert în resurse umane, sub protecția anonimatului.
De asemenea, zona de servicii urmează să fie grav afectată de scăderea puterii de cumpărare. Aici ne referim la domenii precum educaţie, sănătate, turism (hoteluri, restaurante, cafenele, transport), servicii financiare, retail, media şi servicii profesionale (juridic, contabil, marketing). Potrivit unui raport Eurostat din 2025, sectorul serviciilor a înregistrat o scădere de 3,5% în activitate, ceea ce a condus la o cerere mai mică de personal.
Valul de disponibilizări a început încă din a doua jumătate a anului 2025 — în IT au avut loc reduceri semnificative, inclusiv notificări către sute de angajaţi la Oracle în noiembrie 2025, tăieri la Amazon Development Center (Iaşi), planuri de disponibilizări la Microsoft România şi fuziuni interne la Infosys. De asemenea, concedieri importante au vizat şi industria grea şi componente, precum Aumovio/Continental, unităţi de producţie diverse şi, într-o anumită măsură, sectorul construcțiilor.
Sectorul public a fost de asemenea afectat, Guvernul Bolojan reducând mii de posturi în instituţii de stat, inclusiv în educaţie şi administraţie, ca parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar. Conform Ministerului Muncii, s-au înregistrat aproximativ 10.000 de concedieri în sectorul public în ultimele luni ale anului 2025.
Specialistul în resurse umane a atras atenția asupra unor tendințe recente din mediul corporativ, legate de reorganizarea internă a activităților și de externalizarea anumitor servicii. "Problema e că unele companii mari au decis să-și mute anumite servicii sau să le transfere către alte firme care să le presteze pentru ele, ca să nu mai plătească atât de multe taxe la stat. De exemplu, Carrefour a decis să se retragă complet, iar BAT și-a mutat serviciile într-un shared service, către Accenture", a explicat acesta.
În ceea ce privește preocupările legate de disponibilizările venite din cauza inteligenței artificiale, specialistul susține că această ipoteză este folosită pentru a ne atrage atenția de la cauze mult mai pronunțate, precum instabilitatea guvernamentală și deciziile fiscale luate pe repede-înainte. "AI-ul a fost folosit ca să distragă atenția de la problema reală: instabilitatea politică și schimbarea structurii fiscale. Evident, lucrurile astea se știau din timp și pur și simplu s-au produs", a adăugat el.
Specialistul a subliniat că schimbările de acum nu au legătură atât de mult cu avansul tehnologic pe cât au cu dorința companiilor de a evita plata taxelor și de a se orienta către piețe cu putere de cumpărare mai mare. "Vina e a Guvernului, nu a inteligenței artificiale. Dacă ne uităm și la timeline, vedem cum companiile au început să anunțe disponibilizări fix imediat după ce Guvernul a anunțat măsurile de austeritate, afectând structura fiscală", a concluzionat specialistul.
În concluzie, piața muncii din România se află într-un moment critic, iar angajatorii trebuie să se pregătească pentru un an plin de provocări. Este esențial ca măsurile guvernamentale să fie reevaluate pentru a preveni o criză economică și mai profundă.
Monitorizarea continuă a tendințelor economice și a impactului acestora asupra locurilor de muncă va fi crucială pentru a oferi soluții viabile în viitor.