Perspective geopolitice recente
Operațiunea rapidă a SUA de înlăturare a lui Nicolás Maduro din Venezuela va avea, printre altele, o consecință imediată: implicarea de facto a Washingtonului în gestionarea petrolului din țara caraibiană. Aceasta reprezintă un pas care ar trebui să sperie flota paralelă de petroliere fantomă care au transportat clandestin „aurul negru” între așa-numiții „inamici apropiați” ai SUA, inclusiv China, Iran, Rusia, Venezuela și Coreea de Nord. Potrivit unui raport al El Economista, primele semne ale acestei migrații au apărut în această săptămână, când forțele americane au interceptat un petrolier cu pavilion rus în apele europene, între Islanda și Scoția. Acest incident subliniază nevoia urgentă a Uniunii Europene de a învăța lecțiile ultimilor ani și de a se pregăti pentru o posibilă inundație de petroliere fantomă pe continentele sale.
Contextul este bine cunoscut: țările nealiniate cu SUA și partenerii occidentali au folosit ani de zile petroliere „fantomă” pentru a comercializa petrolul fără a fi detectate de Washington. Aceste nave operează fără asigurare occidentală și adesea opresc sistemele de navigație pentru a evita radarul. De obicei, acestea și-au schimbat numele, navighează sub steag fals și ascund structuri societare complexe. Multe dintre aceste nave sunt vechi, cu o vechime de peste 20 de ani, și prezintă riscuri majore de securitate, amplificate de operațiunile clandestine „ship to ship” (transferuri de combustibil între nave pe mare).
China, Iran și, în ultimii ani, Rusia au folosit aceste petroliere pentru a ocoli sancțiunile americane. Conform unor surse, Venezuela a exportat secret petrol către China prin intermediul așa-numitelor „spălătorii” din Malaysia, primind plata în yuani sau criptomonede, nu în dolari. Regimul lui Maduro a primit și nave cu combustibil rusesc, necesar pentru diluarea petrolului greu din Faja del Orinoco, facilitând astfel transportul și exportul, în special către China.
Odată cu intervenția SUA, exporturile Venezuelei vor fi supravegheate, ceea ce ar putea pune capăt traficului flotei fantomă. De când trupele americane au ajuns în apropierea coastelor Venezuelei, mai multe petroliere s-au întors sau au fugit, inclusiv Bella 1 (sau Marinera), recent capturat de forțele americane după săptămâni de evadare. Robin Brooks, cercetător la Brookings Institution, avertiza înainte de captura Bella 1 că „există un puternic suprapunerii între navele rusești și flota fantomă din Venezuela și Marea Baltică”, subliniind că o intervenție de succes a SUA ar putea facilita revenirea acestor nave în zona controlată de Rusia, crescând astfel povara UE și Marii Britanii în controlul traficului.
Bruxelles și partenerii europeni trebuie să fie vigilenți; pachetele de sancțiuni anterioare nu au reușit să oprească flota fantomă, generând probleme majore autorităților. Raportări recente arată dificultăți pentru autoritățile daneze și germane în controlul navelor fantomă, cu riscuri de daune de mediu și incidente, inclusiv utilizarea navelor ca platforme pentru drone, cum s-a întâmplat recent la Copenhaga. Franța a reușit să confiște eficient nava Boracay.
De asemenea, Marea Britanie a colaborat cu SUA pentru capturarea Bella 1. John Healey, secretar britanic al Apărării, a confirmat sprijinul logistic și aerian oferit operațiunii, subliniind necesitatea respectării sancțiunilor și protejării securității globale.
Chiar dacă rezultatele finale ale intervenției SUA în Venezuela sunt încă necunoscute, există semne că flota „legală” va înlocui cea clandestină. Chevron a început să trimită petroliere în Venezuela, devenind singurul exportator occidental de petrol după căderea lui Maduro. Potrivit unor surse oficiale, Chevron se pregătește să exporte mai mult petrol decât luna precedentă, cu cel puțin 11 nave programate să ajungă la porturile José și Bajo Grande. Această extragere ajută la reducerea surplusului cauzat de întârzierile în exporturi.
În concluzie, impactul flotei fantomă asupra Europei ar putea fi semnificativ, având în vedere potențialul acestora de a migra spre Marea Baltică. Uniunea Europeană și partenerii săi trebuie să dezvolte strategii eficiente pentru a face față acestei amenințări emergente, asigurându-se că lecțiile trecutului sunt învățate și aplicate în mod proactiv.
Este esențial ca intervențiile internaționale să fie coordonate și eficiente pentru a preveni o criză energetică pe continentul european și pentru a menține stabilitatea regională.