Departament anti-fake news
Cotroceniul declară reprezintă subiectul principal al acestui articol. Președintele Nicușor Dan va înființa, la Palatul Cotroceni, un departament special dedicat combaterii dezinformării și fenomenului fake-news, o structură care va funcționa sub coordonarea sa directă și care își propune să răspundă mai eficient unui fenomen scăpat de sub control. Potrivit unor surse oficiale citate de G4Media, decizia vine pe fondul incapacității dovedite atât de instituțiile române, cât și de Comisia Europeană, de a limita răspândirea masivă a informațiilor false, în special pe rețelele sociale, unde mesajele manipulatorii ajung rapid la milioane de utilizatori.
Noul departament va reuni reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniu, în încercarea de a crea un mecanism coerent de reacție și coordonare. Deocamdată, nu este clar dacă structura va fi condusă de un consilier prezidențial nou sau de unul dintre membrii actuali ai echipei de la Cotroceni, însă sursele indică faptul că președintele dorește o implicare directă și constantă în activitatea acesteia. Inițiativa apare într-un moment în care responsabilitatea sancționării platformelor online este împărțită între statele membre și Uniunea Europeană, conform legislației comunitare. Această fragmentare a atribuțiilor a dus, în practică, la întârzieri și la lipsa unor reacții ferme în fața campaniilor de manipulare.
Un exemplu relevant rămâne investigația deschisă de Comisia Europeană în decembrie 2024 împotriva TikTok, vizând rolul jucat de rețeaua socială în manipularea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. La un an de la declanșarea anchetei, instituțiile europene nu au comunicat public nicio sancțiune, fapt care a alimentat percepția de impunitate a marilor platforme. Nu este prima tentativă de acest fel la nivelul Cotroceniului. După alegerile prezidențiale anulate, a funcționat un grup de lucru dedicat monitorizării și gestionării dezinformărilor din spațiul public, inițial sub mandatul fostului președinte Klaus Iohannis, apoi sub conducerea președintelui interimar Ilie Bolojan. Rezultatele acestui demers au fost însă limitate.
Mai multe rapoarte realizate de organizații nonguvernamentale și think-tank-uri au arătat că reacția autorităților române la dezinformările sistemice propagate de unele televiziuni sau din mediul online a fost, în general, slabă și lipsită de consecvență. În luna octombrie a anului 2025, președintele Nicușor Dan a anunțat într-un interviu pentru ȘtirileProTV.ro că instituțiile din România care se ocupă de combaterea știrilor false și a dezinformărilor care fac parte din războiul hibrid al Rusiei vor fi coordonate de la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a le putea bloca rapid și eficient. Preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
„În ceea ce privește procesul de dezinformare sistematică pe rețele sociale suntem cam la același nivel, mai avem de lucru. Adică reușim să detectăm informația falsă, reușim să scanăm spațiul online. Ce nu reușim să facem? Nu reușim să intervenim suficient de rapid ca să contracarăm și nu comunicăm sistematic”, a spus președintele la acea vreme. Șeful statului a enumerat nu mai puțin de opt instituții și structuri interne ale unor servicii sau ministere care se ocupă de combaterea dezinformărilor. Printre ele se află STS, SRI, MapN, ANCOM, DNSC și CNA.
Nu în ultimul rând, mai trebuie precizat faptul că, în 2024, printre motivele care au stat la baza deciziei judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale s-au aflat și cele referitoare la ”dezinformarea alegătorilor”. ”În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr.370/2004.
În plus, candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor.”, se arată în decizia CCR din 2024.