Criza economică și revolta socială
Iranul se află într-o perioadă de tensiuni crescânde, cu proteste care au pătruns în a noua zi consecutivă la nivel național. În Teheran, comercianții din bazar au închis magazinele, scandând „Moarte dictatorului”, în timp ce forțele de securitate au intervenit cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Potrivit Iran International, numeroase magazine au fost închise în semn de solidaritate cu protestatarii, iar manifestațiile s-au extins și în alte orașe precum Mashhad și Lahijan. Această situație a fost descrisă de BBC ca una dintre cele mai grave crize cu care se confruntă regimul iranian în ultimii ani. Protestele au început pe 28 decembrie, inițial ca răspuns la scumpiri și prăbușirea monedei naționale. Pe măsură ce revoltele au continuat, acestea s-au transformat în cereri politice directe, inclusiv apeluri la înlăturarea regimului islamic.
Potrivit Organizației pentru Drepturile Omului HRANA, bilanțul victimelor a crescut, cu cel puțin 29 de persoane ucise și peste 1.200 de arestări raportate. În orașul Malekshahi, forțele de securitate au deschis focul, provocând moartea a cinci manifestanți și rănirea altor aproape 30. La Teheran, închiderea magazinelor din piața Molavi a marcat o zi importantă, cu imagini video arătând comercianți închiși și tensiuni crescute în oraș.
De asemenea, protestele au fost raportate și în stații de metrou din Teheran, precum Baharestan, și în alte orașe din centru, cum ar fi Yazdanshahr. Mesajele inițiale, concentrate pe probleme economice, au evoluat rapid în apeluri directe la schimbare politică. În orașul Shahrekord, au fost raportate restricții severe în ceea ce privește accesul la internet, iar forțele guvernamentale au tras focuri de armă pentru a dispersa mulțimea. Această reacție a fost condamnată de Molavi Abdolhamid, cel mai important cleric sunnit din Iran, care a afirmat că reprimarea protestelor este ilegală.
Reacțiile internaționale s-au intensificat, cu oficiali din Suedia, Noua Zeelandă, Statele Unite și din alte țări europene exprimându-și îngrijorarea față de încălcările drepturilor omului. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Statele Unite vor reacționa „cu forță” dacă autoritățile iraniene vor continua să ucidă protestatari. Aceste evenimente au loc în contextul unei crize economice severe în Iran, unde rialul a atins un minim istoric, iar prețurile au explodat.
Guvernul iranian a anunțat un ajutor financiar lunar de aproximativ șase euro pentru fiecare cetățean, în încercarea de a atenua presiunea economică. Totuși, în contextul unei populații de 86 de milioane de locuitori și a unui salariu mediu de aproximativ 170 de euro, aceste măsuri par insuficiente. În plus, cu o hiperinflație rampantă, mulți iranieni au început să folosească tot mai puțin numerar, optând pentru plăți electronice.
Pe fondul escaladării tensiunilor, surse neoficiale sugerează că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar putea lua în considerare părăsirea Teheranului, în cazul în care protestele nu vor fi controlate.
Această situație complexă și volatilă merită o atenție continuă din partea comunității internaționale, în special în contextul respectării drepturilor omului și al stabilității regionale.