Violentele continuă în 2026
Numărul morților în violențele din jurul protestelor din Iran a crescut la cel puțin 35 de persoane, conform activiștilor, în timp ce demonstrațiile nu dau semne că se vor opri. Potrivit Agenției de Știri pentru Activiștii pentru Drepturile Omului, cu sediul în SUA, peste 1.200 de persoane au fost reținute în protestele care durează de mai bine de o săptămână. Cifra include 29 de protestatari, patru copii și doi membri ai forțelor de securitate iraniene. Demonstrațiile s-au răspândit în peste 250 de locații din 27 din cele 31 de provincii ale Iranului, ceea ce subliniază amploarea mișcării de protest. Grupul, care se bazează pe o rețea de activiști din interiorul Iranului, a fost precis în raportarea tulburărilor anterioare. În contrast, agenția de știri semi-oficială Fars, considerată apropiată de Garda Revoluționară paramilitară din Iran, a raportat că aproximativ 250 de ofițeri de poliție și 45 de membri ai forței Basij, formată din voluntari, au fost răniți în timpul demonstrațiilor.
Președintele american Donald Trump a avertizat Iranul că, dacă Teheranul „ucide violent protestatarii pașnici”, Statele Unite „vor veni în ajutorul lor”. Deși rămâne neclar cum și dacă Trump va interveni, comentariile sale au căpătat o nouă importanță în contextul capturării președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către armata americană, un aliat de lungă durată al Teheranului. Această amenințare de intervenție americană a provocat reacții furioase din partea oficialilor iranieni, care au declarat că vor viza trupele americane din Orientul Mijlociu.
Protestele actuale sunt cele mai mari din Iran din 2022, când moartea lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, aflată în custodia poliției, a declanșat demonstrații la nivel național. Totuși, aceste proteste nu au fost încă la fel de răspândite și intense ca cele din jurul morții lui Amini, care a fost reținută pentru că nu purta hijabul conform cerințelor autorităților. Iranul s-a confruntat cu valuri de proteste în ultimii ani, iar contextul actual este marcat de sancțiuni economice severe și dificultăți interne.
În ultimele luni, Iranul a fost implicat într-un război de 12 zile cu Israelul, iar moneda sa, rialul, a suferit o prăbușire dramatică, ajungând la un curs de schimb de 1,4 milioane de riali pentru un dolar american în decembrie. Protestele au început la scurt timp după acest colaps economic, evidențiind nemulțumirea populației față de condițiile de viață tot mai dificile.
Este dificil de înțeles amploarea acestor ultime runde de proteste, deoarece mass-media de stat iraniană a oferit puține informații despre demonstrații. Videoclipurile publicate online prezintă doar imagini scurte și tremurate cu oameni în stradă, însoțite de sunete de focuri de armă. Jurnaliștii din Iran se confruntă cu restricții severe în ceea ce privește reportajele, având nevoie de permisiunea autorităților pentru a călători în țară, iar amenințările de hărțuire sau arestare sunt o realitate constantă.
Cu toate acestea, protestele nu par să se oprească, chiar și după ce liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a declarat că „revoluționarii trebuie să fie puși la locul lor”.
Această afirmație sugerează o intensificare a represiunii împotriva demonstranților, în timp ce situația continuă să evolueze, lăsând întreaga comunitate internațională să observe cu îngrijorare.