Concluziile unui studiu german
Postul intermitent, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Cercetătorii de la Institutul German de Nutriție Umană Potsdam-Rehbruecke (DIfE) au analizat efectele alimentației cu restricție de timp asupra markerilor metabolici și cardiovasculari la femei supraponderale sau obeze. Studiul a fost publicat în luna ianuarie 2026 și a stârnit reacții variate în comunitatea științifică, având în vedere popularitatea crescută a postului intermitent.
Studiul a inclus 31 de femei, care au urmat două tipuri de programe de alimentație cu fereastră limitată (time-restricted eating – TRE): între orele 08:00–16:00 și 13:00–21:00, fiecare timp de câte două săptămâni. Important de menționat este că dieta a fost izocalorică, adică participantele au consumat același număr de calorii ca în mod normal, scrie Science Alert. Potrivit cercetătorilor, acest aspect a fost esențial pentru a evalua efectele exclusiv ale ferestrei de alimentație asupra sănătății.
Deși s-a observat o scădere modestă în greutate, postul intermitent și sănătatea metabolică nu au prezentat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește glicemia, tensiunea arterială sau nivelul colesterolului. „Efectele benefice descrise anterior ar putea fi cauzate mai degrabă de restricția calorică decât de scurtarea ferestrei de alimentație”, explică cercetătorii în lucrarea publicată. Biologul și nutriționistul Olga Ramich subliniază că persoanele care doresc să slăbească sau să își îmbunătățească metabolismul trebuie să acorde atenție nu doar orei la care mănâncă, ci și echilibrului energetic.
Un aspect interesant al studiului este modificarea ceasului biologic al participantelor. Ritmul circadian s-a adaptat în funcție de programul de alimentație, ceea ce confirmă că postul intermitent și sănătatea metabolică pot influența indirect ciclurile de somn și veghe. Acest lucru ar putea explica de ce mâncatul târziu este asociat cu diverse probleme de sănătate.
Îmbunătățirea sănătății metabolice este esențială în prevenția diabetului și a rezistenței la insulină. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, în 2021, numărul persoanelor afectate de diabet a crescut cu 16% în Europa, iar specialiștii consideră că viitoarele cercetări ar trebui să analizeze dacă, în condiții de deficit caloric, postul intermitent poate avea efecte mai pronunțate și dacă momentul mesei diferă ca impact de la o persoană la alta.
Cercetările viitoare vor trebui să stabilească dacă momentul mesei are un rol suplimentar în optimizarea sănătății. Prof. Dr. Andrei Popescu, specialist în nutriție la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, afirmă că „este esențial să înțelegem corelațiile dintre alimentație, metabolism și sănătate pe termen lung”. Acesta subliniază importanța realizării de studii mai ample, care să includă diverse populații și stiluri de viață pentru a obține rezultate relevante.
Criticii studiului subliniază că numărul mic de participanți și durata relativ scurtă a experimentului pot limita aplicabilitatea rezultatelor. De asemenea, se ridică întrebări cu privire la diversitatea alimentelor consumate și la impactul acestora asupra rezultatelor finale. În acest sens, expertul în sănătate publică, Dr. Maria Ionescu, menționează că „este crucial să privim dieta ca un întreg, nu doar din perspectiva orelor de consum”.
În concluzie, deși postul intermitent a fost promovat ca o soluție eficientă pentru pierderea în greutate și îmbunătățirea sănătății metabolice, acest studiu sugerează că efectele sale pot fi mai nuanțate decât se credea. Implicațiile acestui studiu ar putea duce la reevaluarea strategiei nutriționale și la un accent mai mare pe echilibrul caloric și calitatea alimentelor consumate.
Următorii pași în cercetare ar trebui să se concentreze asupra impactului pe termen lung al postului intermitent și asupra modului în care acesta interacționează cu diversele stiluri de viață ale indivizilor.