Reforma pensiilor magistraților, din nou în aer?

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Reforma pensiilor magistraților este din nou în impas, după amânarea pronunțării de către Curtea de Apel București. Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, critică programarea ședințelor în aceeași zi, sugerând că judecătorii ar putea evita să ia o decizie. Contestațiile formulate de avocata Silvia Uscov complică și mai mult situația, aducând în discuție vechimea judecătorilor contestați.

EN

Brief

The reform of magistrates' pensions is once again in limbo following the Bucharest Court of Appeal's postponement of a decision. Former Constitutional Court president Augustin Zegrean criticizes the scheduling of hearings on the same day, suggesting judges may avoid making a ruling. Challenges raised by lawyer Silvia Uscov further complicate the situation, questioning the seniority of the contested judges.

Reforma pensiilor magistraților, din nou în aer?
Sursa foto: hotnews.ro

Critica lui Augustin Zegrean

Reforma pensiilor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea de Apel Bucureşti a amânat luni, 5 ianuarie 2026, pronunţarea în cazul judecătorilor constituţionali Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş pentru data de 16 ianuarie 2026, în aceeaşi zi în care Curtea Constituţională este aşteptată să se pronunţe asupra reformei pensiilor magistraţilor. "Le convine, probabil, un bun motiv să nu judece nici de data asta", a declarat fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, subliniind paradoxul programării celor două şedinţe în aceeaşi zi. Potrivit lui Zegrean, judecătorii de la Curtea de Apel ar fi putut alege o altă dată, având în vedere că erau conştienţi de programul Curţii Constituţionale.

Pe 29 decembrie 2025, preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat că şedinţa ce urma să dezbată sesizarea ÎCCJ referitoare la legea pensiilor magistraţilor nu s-a putut desfăşura din lipsă de cvorum, patru judecători neparticipând la şedinţă. Aceştia, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, au părăsit sala în timpul unei pauze, ceea ce a dus la amânarea deciziei.

Augustin Zegrean a subliniat că, în acest context, judecătorii de la CCR ar putea avea un motiv întemeiat pentru a nu lua o decizie, ceea ce ar putea afecta reforma pensiilor magistraţilor. "Puteau să dea în altă zi, că nu cred că cei de la Curtea de Apel nu ştiau că au la ora 10.00 şedinţă acolo (n. red. la CCR). Dar le convine, probabil, şi o să aibă un bun motiv să nu judece nici de data asta cei de la Curtea Constituţională", a spus Zegrean.

Conform fostului preşedinte al CCR, cei doi judecători contestaţi vor întârzia, dar nu va fi o problemă, deoarece judecătorii de la CCR îi pot aştepta. "Teoretic, nu-i nicio problemă, pentru că la ora 9.00 merg la Curtea de Apel, acolo nu durează mult, şi se duc apoi la Curtea Constituţională. Dacă trebuie, îi aşteaptă, că nu e nicio tragedie", a explicat Zegrean.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte posibilitatea ca CAB să pronunţe o decizie în defavoarea celor doi judecători, Zegrean a afirmat că "asta e o altă discuţie", dar a indicat că, în opinia sa, "nu se va ajunge aşa departe". Avocata Silvia Uscov, care a contestat numirea lui Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş, a solicitat Curţii de Apel Bucureşti suspendarea actelor prin care cei doi au fost numiţi judecători la Curtea Constituţională, invocând lipsa îndeplinirii condiţiei de vechime de 18 ani în domeniul juridic.

Contestaţiile înregistrate de Uscov pe 30 şi 31 decembrie au primit termen rapid, în contrast cu alte dosare similare. Judecătorul contestat Dacian Dragoş a afirmat, într-un interviu pentru HotNews, că nu există dubii în privinţa îndeplinirii condiţiilor legale şi că demersul avocatei este unul "strategic". Acest blocaj la CCR, generat de cei patru judecători propuşi de PSD, a afectat grav activitatea instituţiei, împiedicând luarea unor decizii esenţiale pentru reforma pensiilor magistraţilor.

Astfel, situaţia a devenit tot mai complexă, iar întârzierea în pronunţarea deciziilor poate avea implicaţii majore asupra sistemului de justiţie din România.

Rămâne de văzut cum va evolua acest caz şi care vor fi deciziile instanţelor în contextul contestaţiilor şi al presiunilor politice existente.