Contestație testament și anchetă penală
Un pensionar italian în vârstă de 66 de ani, fost funcționar public local și cu grad de invaliditate de 100%, a decis să lase întreaga sa avere către două îngrijitoare românce care îi acordau asistență zilnică. Averea, estimată la aproximativ 800.000 de euro, includea conturi bancare, titluri de economii și obligațiuni. Testamentul fusese întocmit la 16 mai 2018, cu doar două luni înainte ca Serviciile sociale și poliția locală să solicite instituirea unei tutele externe, suspectând că îngrijitoarele „ar putea pune la cale ceva ilegal” împotriva bărbatului.
După decesul italianului, două verișoare de gradul al patrulea au contestat testamentul, iar instanța le-a dat câștig de cauză. Judecătorul a motivat decizia prin faptul că bărbatul era „vulnerabil și ușor de înșelat, fiind bolnav și foarte singur”. În decizie se menționează că pensionarul a devenit „ușor obiectul atențiilor” îngrijitoarelor, care, după cum a reieșit din anchetă, ar fi pus la punct un plan pentru a-i obține averea, potrivit presei italiane.
Ancheta a scos la iveală faptul că cele două românce l-ar fi izolat pe bărbat de medicul de familie și ar fi redus contactul său cu rețeaua de protecție, pentru a putea exercita un control total asupra lui. În același timp, autoritățile investighează dacă o parte din bani a fost cheltuită la jocuri de noroc. În plus, procurorii italieni au adăugat la lista acuzațiilor faptul că îngrijitoarele nu i-au oferit italianului o îngrijire corespunzătoare. Acesta ar fi fost lăsat de mai multe ori singur, dormind pe un pat improvizat, „fără saltea, doar pe niște scânduri”.
Pe lângă procesul civil, în care testamentul a fost anulat, se desfășoară și o anchetă penală pentru a stabili eventualele responsabilități legale ale celor două femei. În acest context, specialiști în dreptul succesoral, precum avocatul italian Marco Rossi, subliniază importanța protecției persoanelor vulnerabile în fața posibilelor abuzuri. "Este esențial ca persoanele cu dizabilități sau în vârstă să fie protejate de eventuale influențe negative, mai ales când vine vorba de patrimoniul lor”, a declarat Rossi.
Aceasta situația a stârnit reacții în rândul comunității române din Italia, care se teme de stigmatizarea îngrijitoarelor românce. "Fiecare caz este diferit, dar trebuie să ne asigurăm că nu se generalizează ideea că toate îngrijitoarele românce ar putea fi implicate în astfel de activități ilegale", a declarat expertul în migrație Ana Ionescu, de la Institutul pentru Studierea Problemelor Sociale.
Este important să menționăm că acest caz nu este singular, iar în trecut au existat mai multe situații în care îngrijitorii au fost acuzați de abuzuri asupra persoanelor în vârstă. De exemplu, în 2020, un alt caz similar a fost raportat în Italia, când o îngrijitoare a fost condamnată pentru fraudă și abuz, ceea ce a dus la o recenzie a legislației referitoare la îngrijirea persoanelor vârstnice.
Conform datelor Eurostat din 2021, Italia are una dintre cele mai mari rate de îmbătrânire a populației din Uniunea Europeană, cu aproximativ 23% din populație având peste 65 de ani. Aceasta face ca problemele de protecție a persoanelor vârstnice să fie deosebit de relevante, iar autoritățile italiene trebuie să ia măsuri pentru a preveni astfel de abuzuri.
În concluzie, cazul pensionarului italian reflectă o problemă mai largă legată de îngrijirea persoanelor vulnerabile și necesitatea de a proteja drepturile acestora.
Autoritățile italiene vor continua investigațiile pentru a stabili adevărul și eventualele responsabilități, în timp ce comunitatea română din Italia se confruntă cu provocări legate de imaginea sa în fața acestor acuzații.