Cerere de mită de 13.000 euro
Potrivit unui comunicat al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), procurorii de la Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a lui L.G., o persoană fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, în formă continuată. În documentul oficial, se menționează că, în perioada octombrie 2024 - mai 2025, L.G. i-ar fi solicitat unei martore suma de 13.000 euro, primind, în final, echivalentul a 6.000 euro. Acesta a pretins că are influență asupra unor organe judiciare, inclusiv magistrați și ofițeri de poliție, promițând că îi va determina să efectueze acte contrare îndatoririlor de serviciu.
Conform DNA, bărbatul a lăsat martora să creadă că, prin intermediul unor terți, poate influența judecători de la Judecătoria Sectorului 1 București și de la Tribunalul București, în legătură cu soluționarea unor cauze penale referitoare la o persoană din familia acesteia. "În perioada octombrie-noiembrie 2024, inculpatul i-ar fi cerut martorei suma de 9.000 euro, promițând că va obține o sentință favorabilă și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură mai blândă", se arată în comunicatul DNA.
Procurorii au detaliat că, în perioada octombrie-decembrie 2024, L.G. a primit de la martoră suma de 4.000 euro, iar ulterior, între decembrie 2024 și mai 2025, acesta a solicitat restul de 5.000 euro. De asemenea, în aceeași perioadă, inculpatul a pretins și o altă sumă de 4.000 euro, afirmând că poate influența ofițeri de poliție.
„În perioada noiembrie-decembrie 2024, inculpatul a primit 2.000 euro din suma solicitată, iar mai apoi a cerut diferența de 2.000 euro neachitată”, mai precizează DNA. Rechizitoriul a fost trimis Tribunalului Ilfov, cu propunerea de a se menține măsura preventivă și măsurile asiguratorii dispuse în cauză.
Această situație ridică întrebări cu privire la integritatea sistemului judiciar din România și la modul în care se gestionează cazurile de corupție. S-a observat o tendință tot mai mare de investigare a acestor acte de corupție, dar și o reacție din partea societății civile care cere transparență și responsabilitate din partea autorităților.
Experții în domeniu, precum Andrei D. de la Institutul pentru Politici Publice, subliniază necesitatea unor măsuri mai eficiente pentru prevenirea corupției în justiție. „Este esențial ca încrederea cetățenilor în sistemul judiciar să fie restabilită, iar măsurile de prevenire a corupției să fie consolidate”, afirmă acesta.
În contextul european, România a fost subiectul unor rapoarte critice din partea Comisiei Europene în ceea ce privește progresul în combaterea corupției. De exemplu, Raportul MCV din 2023 a evidențiat progresele, dar și lacunele persistente în acest domeniu, subliniind necesitatea de a întări instituțiile care se ocupă cu combaterea corupției.
În concluzie, cazul lui L.G. ilustrează provocările cu care se confruntă România în lupta împotriva corupției, dar și importanța menținerii unui sistem judiciar curat și transparent.
Următorii pași vor include continuarea procesului judiciar și evaluarea măsurilor de prevenire a corupției în sistemul judiciar.