Eveniment la Palatul Élysée
Președintele Nicușor Dan va participa, marți, 6 ianuarie 2026, la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai „Coaliției de Voință” care are loc la Paris, la Palatul Élysée, a anunțat Administrația Prezidențială. Această coaliție a fost înființată la începutul anului 2025, pentru sprijinirea Ucrainei și apărare împotriva Rusiei. Numele ales pentru această alianță nu este întâmplător. „Coaliția de Voință” trebuie să amintească de sprijinul acordat Statelor Unite de forțele aliate în războiul din Irak din 2003. Atunci, 30 de state s-au reunit într-o așa-numită „coaliție a bunăvoinței”.
*„Europa, în ansamblul său, nu a mai fost atât de puternică și unită de foarte mult timp.”* Această afirmație a fost făcută de Keir Starmer, prim-ministrul Regatului Unit, care a descris eforturile diplomatice de a forma o „Coaliție a celor dispuși” pentru a proteja un potențial acord care să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Această inițiativă a devenit urgentă după ce Donald Trump a surprins Europa, lansând în mod unilateral negocieri cu Vladimir Putin.
Potrivit Euronews, bazele coaliției au fost fixate pe 17 februarie 2025, când președintele Franței, Emmanuel Macron, a convocat o mică reuniune a liderilor ca reacție la o convorbire telefonică între Trump și Putin. Câteva zile mai târziu, pe 2 martie, premierul britanic Keir Starmer a găzduit o a doua întâlnire a liderilor la Londra, extinzând lista participanților. La sfârșitul deliberărilor, Starmer a anunțat nașterea unei „Coaliții de Voință”, condusă în comun de Marea Britanie și Franța.
Summitul organizat ulterior la Paris a crescut numărul participanților. Pe lângă Macron, Starmer și Zelenski, au fost prezenți lideri din Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia. Turcia a fost reprezentată de vicepreședintele său, Cevdet Yilmaz, iar Australia și Canada prin ambasadorii lor în Franța. De asemenea, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, António Costa, președintele Consiliului European, și Mark Rutte, secretarul general al NATO, au participat, aducând o dimensiune mai largă discuțiilor. În total, 33 de delegații au fost prezente.
Starmer a menționat anterior Japonia și Noua Zeelandă ca parte a coaliției, deși ambele națiuni nu au participat la reuniunea recentă de la Paris. Este demn de remarcat faptul că majoritatea participanților la coaliție sunt și membri ai Uniunii Europene, la care Ucraina aspiră să adere în viitor. Totuși, există câteva excepții notabile: Malta și Austria nu au participat la întâlniri din cauza neutralității lor, în timp ce Irlanda, deși neutră, a fost prezentă la Paris.
„Suntem dispuși să facem tot ce ne stă în putință pentru a ajuta”, a declarat Micheál Martin, Taoiseach, în martie 2025. Ungaria și Slovacia sunt celelalte țări din UE care nu s-au alăturat coaliției. Acestea nu sunt neutre – ambele sunt membre NATO – dar se opun trimiterii de asistență militară în Ucraina, considerând-o o escaladare a conflictului. Viktor Orbán a dus opoziția la un nou nivel, blocând de două ori concluziile comune ale UE privind Ucraina, deși Slovacia a aprobat textul.
Elveția, un stat neutru de lungă durată, și cele șase țări balcanice au rămas, de asemenea, în afara discuțiilor. Reuniunea de la Palatul Élysée va reprezenta o oportunitate importantă de a consolida relațiile dintre membrii coaliției și de a discuta despre măsurile necesare pentru a sprijini Ucraina în contextul conflictului actual.
Pe fondul tensiunilor geopolitice și a provocărilor continue, participarea lui Nicușor Dan la această reuniune reflectă angajamentul României față de securitatea europeană și sprijinul acordat Ucrainei. Este esențial ca România să rămână activă în discuțiile internaționale și să contribuie la stabilitatea regiunii.
În concluzie, reuniunea de la Palatul Élysée va avea un impact semnificativ asupra direcției viitoare a coaliției și asupra modului în care comunitatea internațională va aborda provocările generate de războiul din Ucraina.
Este vital ca statele participante să colaboreze eficient pentru a asigura un răspuns coordonat și eficient la crizele actuale și viitoare.