Artizani ai legilor Justiției
Fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, cunoscut publicului sub numele de „Mitralieră”, a afirmat recent că printre cei implicați în modificările legilor Justiției din perioada Liviu Dragnea s-ar număra personalități precum Dana Gârbovan, Răzvan Savaliuc, Viorica Costiniu și Adrian Miclescu. Într-un interviu realizat de jurnalistul Cornel Nistorescu, Rădulescu a susținut că a colaborat cu acești juriști influenți pentru a rescrie Codul penal și Codul de procedură penală, prezentând acest demers ca o „corectare a abuzurilor” în justiție, dar care a fost perceput ulterior ca o amenințare la adresa luptei anticorupție.
„Am colaborat cu o echipă de oameni redutabili din justiție, așa cum este prietenul meu, avocatul Adrian Miclescu, fost procuror general adjunct al PNA”, a declarat Rădulescu, adăugând că modificările legislative au fost realizate cu scopul de a elimina abuzurile din sistem. El a continuat explicând cum a devenit „inamicul public nr. 1 al sistemului” datorită inițiativelor sale legislative, inclusiv crearea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
Declarațiile lui Rădulescu vin într-un moment în care discuțiile despre influența politică asupra justiției sunt din ce în ce mai intense. Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a menționat recent existența unor „centre de reflexie” care ar fi contribuit la conturarea legilor Justiției, dar nu a specificat numele persoanelor implicate. Această ambiguitate lasă loc pentru speculații și controverse în rândul experților și opiniei publice.
Rădulescu a subliniat că, după victoria PSD din 2016, partidul ar fi trebuit să adopte o strategie parlamentară, în loc de ordonanțe de urgență, pentru a implementa modificările legislative. „Am discutat cu Dragnea despre introducerea acestor modificări în Parlament, dar el a ales să folosească ordonanța, contrar ceea ce am convenit”, a declarat fostul deputat.
Ordonanța de urgență nr. 13, adoptată în 2017, a generat proteste masive în întreaga țară, fiind percepută ca o încercare de a slăbi legislația anticorupție. Deși a fost abrogată rapid prin OUG 14, esența modificărilor a fost reluată în Parlament, fiind votată de majoritatea PSD-ALDE, ceea ce a dus la o intensificare a nemulțumirilor publice.
Cătălin Rădulescu a jucat un rol central în promovarea acestor modificări legislative, care au fost criticate pentru impactul lor asupra independenței justiției și asupra mecanismelor anticorupție. Printre acestea se numără și eliberarea din penitenciare a unor condamnați celebri, ceea ce a stârnit controverse în societate.
În acest context, numele Danei Gârbovan devine tot mai relevant. Propusă de premierul Viorica Dăncilă pentru funcția de ministru al Justiției, Gârbovan a fost nevoită să își retragă demisia din magistratură după ce președintele Klaus Iohannis a refuzat numirea. Consiliul Superior al Magistraturii, condus de Lia Savonea, a acceptat revenirea ei în sistem, ceea ce a dus la întrebări legate de influența politică asupra carierei sale.
Parcursul lui Cătălin Rădulescu este și el unul complex. Condamnat în 2016 la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită, a reușit să ajungă în Parlament în același an. Recent, în decembrie 2025, Curtea de Apel București l-a achitat într-un dosar legat de obținerea titlului de „Luptător cu Rol Determinant” la Revoluție, o decizie care nu este definitivă.
Aceste dezvăluiri subliniază tensiunile dintre puterea politică și justiție în România, într-un context deja marcat de controverse și critici la adresa reformelor legislative. Rădulescu, prin declarațiile sale, reiterează nu doar o poveste personală, ci și una care reflectă dilemele sistemului judiciar românesc și influențele externe care îl modelează.
În concluzie, este esențial ca aceste discuții să continue, iar societatea civilă și instituțiile statului să rămână vigilente în fața oricăror tentativă de a influența justiția.
Următorii pași ar trebui să implice o analiză profundă și transparentă a modificărilor legislative și a impactului acestora asupra statului de drept în România.