Schimbări în sistemul gărzilor medicale din România

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, propune reformarea sistemului de tarifare a gărzilor medicale, considerând că modelul actual este depășit și inechitabil. Acesta sugerează o clasificare a gărzilor și un sistem de plată fix, în funcție de complexitatea cazurilor și rangul spitalului. Schimbările propuse vizează asigurarea unei recompensări echitabile pentru medicii care lucrează în condiții variate.

EN

Brief

Romanian Health Minister Alexandru Rogobete proposes a radical reform of the current medical on-call payment system, stating it is outdated and unfair. He suggests classifying on-call duties and establishing a fixed payment system based on the complexity and rank of hospitals.

Schimbări în sistemul gărzilor medicale din România
Sursa foto: stiripesurse.ro

Propuneri pentru o tarifare echitabilă

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat pe 4 ianuarie 2026 că sistemul actual de tarifare a gărzilor medicale din spitalele românești este depășit și necesită o reformă fundamentală. "Gărzile se plătesc la nivelul anului 2017, iar vechimea se calculează în ani, nu în ore de muncă. Aceasta este o mare inechitate", a afirmat ministrul într-o emisiune la Antena 3. Potrivit acestuia, modelul de tarifare existent a fost conceput acum 15 ani și nu mai reflectă realitatea actuală a sistemului medical din România. În acest context, el a subliniat importanța revizuirii acestuia pentru a asigura o recompensare echitabilă a medicilor.

Ministrul Rogobete a evidențiat că medicii care activează în spitale de urgență din centre mari, unde numărul și complexitatea cazurilor sunt mult mai mari, sunt plătiți la fel ca cei din spitale mici, ceea ce consideră că este inechitabil. "Nu mi se pare normal ca o gardă să fie plătită la fel într-un spital de urgență din București, unde un medic poate trata 30-40 de pacienți, comparativ cu un spital orășenesc, unde de multe ori nu există niciun pacient", a adăugat el.

Rogobete a propus clasificarea gărzilor pe categorii, similar cu modele aplicate în alte țări europene. Acesta a sugerat introducerea unor tipuri distincte de gărzi: gărzi la domiciliu, gărzi de monitorizare și gărzi de urgență, fiecare urmând să fie remunerată diferit în funcție de nivelul de responsabilitate și complexitatea cazurilor tratate. "Garda de monitorizare implică îngrijirea pacienților internați, în timp ce garda de urgență înseamnă interacțiunea cu urgențele externe", a explicat ministrul.

O altă propunere a ministrului este ca plata gărzilor să fie stabilită pe baza unui tarif fix, nu pe un procent din venitul medicului, ceea ce ar permite o mai bună evaluare a efortului depus și a complexității cazurilor. "Tariful fix ar trebui să fie calculat în funcție de rangul spitalului, specialitate și alți indicatori de performanță", a adăugat el.

Ministrul a recunoscut că ideile sale de reformă au fost întâmpinate cu scepticism de către unele segmente din corpul medical, care au respins propunerea de reformă a tarifării gărzilor, un demers pe care el l-a inițiat încă din luna septembrie a anului trecut. "Nu exclud posibilitatea ca în anumite spitale să se implementeze gărzi de 12 ore, dar trebuie să ne înțelegem că aceste măsuri nu se pot aplica imediat", a precizat Rogobete.

Problema vechimii în muncă a fost de asemenea menționată de ministru ca un alt aspect care necesită reformă. "Vechimea în muncă se calculează în ani, nu în ore, ceea ce duce la o subestimare a muncii efectuate în gărzi", a punctat el. Acest lucru subliniază nevoia de a regândi întreaga strategie de plată a gărzilor și de a introduce o metodologie care să reflecte realitatea muncii medicale.

În concluzie, ministrul Sănătății a subliniat că schimbările propuse sunt esențiale pentru a asigura o remunerare echitabilă și pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale medicilor din România. Implementarea acestor măsuri va necesita o colaborare strânsă cu toate părțile implicate în sistemul de sănătate, inclusiv cu reprezentanții medicilor și ai spitalelor.

Următorii pași implicați în acest proces vor fi discuțiile cu reprezentanții profesioniștilor din domeniul sănătății, pentru a ajunge la un consens asupra reformelor necesare.