Implicatii economice pentru Kremlin
Rusia se confruntă cu perspectiva pierderii unor sume de ordinul miliardelor de dolari investite în Venezuela, în urma răsturnării regimului lui Nicolás Maduro. Liderul de la Caracas a fost capturat de forțele speciale americane și urmează să fie judecat la New York sub acuzația de narcoterorism, iar acest context lasă în suspans soarta fondurilor împrumutate și investite de Moscova în statul sud-american. "Decizia SUA de a-l captura pe Maduro reprezintă o lovitură majoră pentru interesele economice ale Rusiei în Venezuela", a declarat expertul economic Vladislav Inozemtsev, de la Universitatea de Stat din Moscova.
Potrivit unei analize realizate de Reuters, între 2006 și 2017 Rusia a direcționat aproximativ 17 miliarde de dolari către guvernul venezuelean și compania petrolieră de stat PDVSA. Primele fonduri, în valoare de 2,2 miliarde de dolari, au fost acordate în perioada președintelui Hugo Chávez, care în 2009 a semnat contracte pentru achiziția de armament rusesc, inclusiv tancuri T-72 și sisteme antiaeriene S-300. Conform datelor oficiale, datoria Venezuelei către Moscova a crescut la 3,5 miliarde de dolari în 2017, sumă care nu a mai putut fi rambursată din cauza crizei economice și a sancțiunilor internaționale.
În 2017, Vladimir Putin și Maduro au convenit amânarea plăților pentru zece ani, cu rambursarea principalului programată pentru intervalul 2024–2027. De asemenea, în a doua parte a anilor 2010, Rosneft a devenit unul dintre principalii creditori ai Venezuelei, obținând în schimb participații în proiecte petroliere majore. Potrivit surselor Reuters, regimul Maduro a folosit fondurile rusești pentru a evita incapacitatea de plată, compensând datoriile prin livrări de petrol pe care Rosneft le revindea pe piețele internaționale.
După impunerea sancțiunilor asupra PDVSA în 2020, Rosneft și-a vândut toate activele din Venezuela către Roszarubezhneft, o structură de stat creată special și deținută integral de statul rus. Această manevră a fost o încercare de a proteja interesele economice rusești, însă controlul asupra zăcămintelor petroliere venezuelene depinde acum de deciziile administrației americane.
Președintele SUA, Donald Trump, a acuzat Venezuela de „furtul” petrolului american și a declarat că industria petrolieră a țării a fost construită cu „talentul, energia și abilitățile” Statelor Unite. Trump a afirmat că Washingtonul intenționează să refacă infrastructura venezueleană și să „vândă foarte mult petrol”, inclusiv către alte state. În ciuda acuzațiilor, Trump a menționat că nu anticipează probleme cu Rusia din cauza operațiunii și că nu a discutat „niciodată” cu Putin despre soarta lui Maduro.
Operațiunea SUA, care potrivit Associated Press a durat aproximativ o jumătate de oră, a fost întâmpinată cu prudență de autoritățile ruse. Ministerul de Externe de la Moscova a exprimat „profundă îngrijorare” față de atacurile americane și „serioasă preocupare” în legătură cu informațiile privind arestarea lui Maduro, cerând eliberarea acestuia și a soției sale, Cecilia Flores, care riscă mai multe condamnări pe viață în SUA.
Potrivit politologului Abbas Galliamov, reacția lui Putin este una dublă. Pe de o parte, ca lider autoritar, se identifică cu Maduro și privește situația cu teamă și indignare. Pe de altă parte, ca șef al unei puteri care aspiră la statut de superputere, îl privește pe Trump cu invidie. „Va fi o zi foarte grea pentru liderii blocului de forță rus. Vor fi multe strigăte de genul «de ce ei pot, iar voi nu?!»”, a declarat Galliamov.
Soarta investițiilor rusești din Venezuela rămâne astfel incertă, într-un context în care schimbarea de regim riscă să transforme miliarde de dolari în pierderi greu de recuperat.
Rusia, care a investit masiv în Venezuela în ultimii ani, se vede acum într-o situație delicată, iar urmările acestei capturi ar putea afecta nu doar economia rusă, ci și relațiile internaționale ale Kremlinului, în special în contextul tensiunilor cu Occidentul.