Perspectiva internațională
Europa, reacții reprezintă subiectul principal al acestui articol. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a apreciat sâmbătă drept "legitimă" operaţiunea militară desfăşurată de Statele Unite în Venezuela, pe care a descris-o ca o "intervenţie defensivă", subliniind totodată că forţa militară nu este o soluţie pentru schimbarea regimurilor politice, relatează EFE. "În concordanţă cu poziţia istorică a Italiei, Guvernul consideră că acţiunea militară externă nu este calea pentru a pune capăt regimurilor totalitare, dar, în acelaşi timp, apreciază ca legitimă o intervenţie de natură defensivă împotriva atacurilor hibride la propria securitate, inclusiv în cazul entităţilor statale care alimentează şi favorizează traficul de droguri", se arată într-un comunicat al executivului italian, citat de EFE, potrivit Agerpres.
Guvernul de la Roma a precizat că Meloni urmăreşte îndeaproape evoluţiile din Venezuela după atacul lansat de Statele Unite, care a dus la capturarea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro şi a soţiei sale, Cilia Flores. Italia a reiterat sprijinul pentru aspiraţia poporului venezuelean la o tranziţie democratică şi a condamnat acţiunile de represiune ale regimului Maduro, a cărui victorie electorală autoproclamată din iulie 2024 nu a fost recunoscută de Roma, alături de principalii actori internaţionali.
Meloni acordă o atenţie deosebită comunităţii italiene din Venezuela, estimată la aproximativ 160.000 de persoane, majoritatea cu dublă cetăţenie, subliniind că siguranţa acestora este o prioritate absolută. În contrast, Franţa a criticat ferm operaţiunea americană. Capturarea preşedintelui Nicolas Maduro de către forţele americane contravine principiului nerecurgerii la forţă, pe care se bazează dreptul internaţional, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, avertizând că "nicio soluţie politică durabilă nu poate fi impusă din exterior", transmite AFP.
"Prin confiscarea puterii şi privarea poporului venezuelean de libertăţile sale fundamentale, Nicolas Maduro a adus o atingere gravă demnităţii şi dreptului la autodeterminare", a scris Barrot pe platforma X, adăugând însă că acest lucru nu justifică încălcarea dreptului internaţional, potrivit AFP. El a avertizat că multiplicarea unor asemenea încălcări de către state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU ar putea avea "consecinţe grave asupra securităţii mondiale". Preşedintele francez Emmanuel Macron "urmăreşte îndeaproape situaţia din Venezuela şi discută cu partenerii regionali", au indicat surse de la Palatul Elysee, citate de AFP.
Parisul a amintit, de asemenea, implicarea sa anterioară în eforturi de mediere şi a reiterat sprijinul pentru suveranitatea poporului venezuelean. Preşedintele american Donald Trump a anunţat sâmbătă că forţele SUA l-au capturat pe Nicolas Maduro în urma unei "operaţiuni de mare amploare". Potrivit autorităţilor americane, acesta ar urma să fie judecat în Statele Unite pentru acuzaţii legate de trafic de droguri şi terorism.
Migranții venezueleni din întreaga lume au început sâmbătă să sărbătorească după ce Nicolas Maduro a fost dat jos cu forța de la putere din Venezuela, al cărui guvern a provocat unul dintre cele mai mari exoduri migratorii din istoria recentă, notează Reuters și New York Post. Oameni exaltați de bucurie au ieșit în stradă în Statele Unite, America de Sud și Europa în orele care au urmat după ce dictatorul Nicolás Maduro și soția sa au fost capturați de Statele Unite și duși în Statele Unite pentru a fi acuzați de o serie de infracțiuni federale.
În Spania, mii de oameni s-au adunat în centrul Madridului, la Puerta del Sol, și au aplaudat în timp ce urmăreau în direct conferința de presă a lui Trump. În orașul Doral din sudul Floridei, unde se află cea mai mare comunitate venezueleană din SUA, sute de oameni au sărbătorit în stradă încă de la ora 4 dimineața. „Libertate! Libertate! Libertate!”, a scandat mulțimea. Cântece de sărbătoare pentru capturarea lui Maduro s-au auzit pe străzile capitalei Chile, unde venezuelenii s-au adunat pentru a-și împărtăși bucuria.
„Suntem liberi. Suntem cu toții fericiți că dictatura a căzut și că avem o țară liberă”, a spus Khaty Yanez, o venezueleană care a petrecut ultimii șapte ani în Chile. „Bucuria mea este prea mare. După atâția ani, după atâtea lupte, după atâta muncă, astăzi este ziua cea mare. Astăzi este ziua libertății”, a spus compatriotul ei, Jose Gregorio. În capitala Peru, Lima, zeci de venezueleni s-au adunat, mulți înfășurați în steagul țării lor, pentru a marca destituirea lui Maduro.
Migranta venezueleană Milagros Ortega, ai cărei părinți se află încă în Venezuela, a spus că speră să se întoarcă. „Să știu că tatăl meu a trăit să vadă căderea lui Nicolas Maduro este foarte emoționant. Aș vrea să-i văd fața”, a spus ea. Se așteaptă ca grupuri de venezueleni să se adune pentru a sărbători și în capitala Argentinei, Buenos Aires. După bucuria inițială, au apărut și îndoieli cu privire la viitorul Venezuelei, deoarece venezuelenii din străinătate se întrebau ce le rezervă viitorul țării lor și cetățenilor săi.
Andres Losada, care locuiește în Spania de trei ani și se numără printre cei 400.000 de venezueleni care trăiesc în această țară, potrivit datelor oficiale, a declarat că se luptă între îngrijorare și bucurie în legătură cu situația din Venezuela. „Deși ceea ce trăiesc oamenii din Caracas este greu, cred că dincolo de asta există o lumină care ne va conduce spre libertate”, a adăugat el. Din 2014, aproximativ 7,7 milioane de venezueleni, adică 20% din populație, au părăsit țara, neputându-și permite să cumpere alimente sau căutând oportunități mai bune în străinătate, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație a ONU.
Columbia vecină a primit cea mai mare parte a diasporei, cu aproximativ 2,8 milioane de venezueleni, urmată de 1,7 milioane în Peru, potrivit platformei R4V, un grup de ONG-uri regionale care asistă migranții și refugiații din Venezuela, înființat de agenția ONU pentru migrație.
Timp de ani de zile, Statele Unite au fost un refugiu pentru venezueleni, dar mulți au fost etichetați drept infractori și obligați să caute refugiu în altă parte în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump.