Impactul asupra investițiilor rusești
Capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către forțele speciale americane și transferul acestuia la New York, unde urmează să fie judecat pentru acuzații de narcoterorism, pun sub semnul întrebării soarta miliardelor de dolari investite de Rusia în Venezuela de-a lungul ultimelor două decenii.
Potrivit calculelor Reuters, între 2006 și 2017, Rusia a alocat aproximativ 17 miliarde de dolari guvernului venezuelean și companiei petroliere de stat PDVSA, sub formă de împrumuturi și investiții. Primele fonduri, în valoare de 2,2 miliarde de dolari, au fost acordate în timpul mandatului lui Hugo Chávez, care a semnat în 2009 un contract pentru achiziționarea de armament rusesc, inclusiv tancuri T-72 și sisteme antiaeriene S-300.
Opt ani mai târziu, datoria Venezuelei față de Moscova ajunsese la 3,5 miliarde de dolari, sumă pe care Caracasul nu a reușit să o ramburseze din cauza colapsului economic și a sancțiunilor internaționale. Conform Ministerului Finanțelor din Rusia, în 2017, Vladimir Putin și Nicolás Maduro au convenit amânarea plăților cu zece ani, rambursarea principalului urmând să aibă loc în perioada 2024–2027.
La finalul anilor 2010, gigantul rus Rosneft a devenit unul dintre principalii creditori ai regimului Maduro, obținând în schimb participații în proiecte petroliere majore din Venezuela. Surse citate de Reuters arată că guvernul de la Caracas a utilizat fondurile rusești pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, achitând datoriile prin livrări de petrol, revândut ulterior de Rosneft pe piețele internaționale.
În 2020, după impunerea sancțiunilor împotriva PDVSA, Rosneft și-a cedat toate activele din Venezuela unei entități de stat nou-înființate, Roszarubezhneft, controlată integral de statul rus. Această mutare a fost considerată o reacție la deteriorarea relațiilor dintre Rusia și Venezuela, în contextul sancțiunilor internaționale.
În prezent, viitorul zăcămintelor petroliere venezuelene se află sub controlul administrației președintelui american Donald Trump, care a acuzat Venezuela de „furtul” petrolului american. Trump a declarat că SUA intenționează să reconstruiască infrastructura energetică a țării și să crească masiv exporturile de petrol către alte state.
Liderul de la Casa Albă a afirmat că nu anticipează tensiuni cu Rusia în urma operațiunii din Venezuela și a susținut că nu a discutat „niciodată” cu Vladimir Putin despre soarta lui Maduro. Această declarație a fost întâmpinată cu scepticism de analiști, care subliniază importanța relațiilor dintre cele două puteri în contextul geopolitic actual.
Operațiunea militară americană, care, potrivit Associated Press, a durat aproximativ 30 de minute, a generat o reacție rezervată la Moscova. Ministerul rus de Externe și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de intervenția SUA pe teritoriul venezuelean și a cerut eliberarea lui Maduro și a soției sale, Cilia Flores, ambii riscând pedepse pe viață în Statele Unite.
Analistul politic Abbas Galliamov apreciază că situația îl plasează pe Vladimir Putin într-o poziție contradictorie: pe de o parte, ca lider autoritar, se identifică cu soarta lui Maduro, iar pe de altă parte, ca șef al unei puteri globale, nu poate ignora demonstrația de forță a SUA.
„Va fi o zi extrem de grea pentru elita de securitate a Rusiei. Vor apărea inevitabil întrebări de tipul «de ce ei pot, iar noi nu?»”, a scris Galliamov. Acesta avertizează că, în cazul în care Maduro nu va fi eliberat, Rusia ar putea să piardă nu doar miliarde de dolari, ci și influența pe care o are în America Latină, o zonă considerată de Moscova ca fiind un bastion al puterii sale.
În concluzie, capturarea lui Maduro nu doar că afectează financiar Rusia, ci și provoacă o reevaluare a strategiilor sale în regiune.
În contextul incertitudinii politice din Venezuela, Kremlinul se va confrunta cu provocări majore în a-și menține influența și a proteja investițiile realizate, în timp ce relațiile cu Statele Unite devin tot mai tensionate.