UE nu recunoaște legitimitatea lui Maduro
Reacția șefei reprezintă subiectul principal al acestui articol. În urma atacului militar american asupra Venezuelei din dimineața zilei de 3 ianuarie 2026, Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, a declarat că Uniunea Europeană consideră regimul lui Nicolás Maduro drept „lipsit de legitimitate”. Aceasta a subliniat că UE nu a recunoscut victoria lui Maduro în alegerile din 2023 și că prioritizează siguranța cetățenilor europeni din țară. "În orice circumstanțe, principiile dreptului internațional și ale Cartei ONU trebuie respectate. Facem apel la reținere", a afirmat Kallas.
Ministerul de Externe german a comunicat că monitorizează evoluțiile din Venezuela și că menține un contact strâns cu ambasada sa din Caracas, asigurându-se astfel că informațiile sunt actualizate în timp real. De asemenea, Berlinul a anunțat că echipa de criză se va întruni pe parcursul zilei pentru a discuta despre situația din țară.
Reacțiile din partea altor state europene au fost rapide. Ministerul Afacerilor Externe al Spaniei, condus de José Manuel Albares, a cerut dezamorsarea tensiunilor și a îndemnat toate părțile implicate să acționeze în conformitate cu dreptul internațional. Guvernul spaniol a reiterat că nu a recunoscut rezultatele alegerilor din 2024 și că este pregătit să contribuie la o soluție pașnică și negociată pentru criza din Venezuela.
În același timp, președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, a fost arestat de forțele speciale americane și urmează să fie adus în fața instanței pentru a răspunde acuzațiilor penale, conform declarațiilor senatorului republican Mike Lee. Aceasta acțiune a fost justificată de oficialii americani ca fiind parte a obligațiilor lor de a proteja personalul american de un atac iminent.
Christopher Landau, secretarul de stat adjunct al SUA, a subliniat că Maduro va răspunde în fața legii pentru crimele sale, o afirmație care a generat reacții mixte pe scena internațională. Capturarea lui Maduro, despre care s-a raportat că a avut loc în timpul unei operațiuni de amploare, a fost confirmată de diverse surse media, printre care și rețeaua CBS.
Ministrul de Externe al Italiei, Antonio Tajani, a declarat că Roma monitorizează îndeaproape situația din Venezuela, având în vedere că aproximativ 160.000 de italieni locuiesc în țară. Tajani a subliniat că prim-ministrul Giorgia Meloni este ținut la curent cu evoluțiile și că unitatea de criză a Ministerului de Externe este activă.
Reacția Rusiei la atacul american a fost una de condamnare. Ministerul de Externe rus a caracterizat acțiunea SUA drept un „act de agresiune” și a solicitat o soluție prin dialog, avertizând asupra riscurilor unei escaladări a conflictului. Moscova a cerut convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, subliniind că Venezuela are dreptul de a-și determina soarta fără intervenții externe.
Ministrul apărării din Venezuela, Vladimir Padrino López, a anunțat că atacul a vizat zone urbane și a confirmat că instalația militară Fort Tiuna din Caracas a fost afectată. Acesta a promis că țara va rezista orice intervenție străină și a denunțat acțiunile americane ca fiind cele mai mari atrocități suferite de Venezuela. Vicepreședinta Delcy Rodriguez a cerut Statelor Unite să ofere dovezi că Maduro și soția sa sunt în viață, subliniind incertitudinea din jurul situației lor.
Pe de altă parte, președintele Columbiei a anunțat desfășurarea de trupe la granița cu Venezuela, condamnând atacul și exprimându-și îngrijorarea față de efectele acestuia asupra stabilității regionale.
Aceste evoluții subliniază complexitatea situației din Venezuela și impactul acțiunilor internaționale asupra regimului și populației locale.