Garanțiile lui Trump contestate
Democrații americani reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ideea unui acord care să pună capăt războiului din Ucraina, bazat pe renunțarea de către Kiev la Donbas în schimbul unor garanții de securitate oferite de Statele Unite, este profund greșită din punct de vedere strategic. Orice astfel de garanții venite din partea președintelui american Donald Trump riscă să fie lipsite de credibilitate, avertizează Philip Gordon, fost consilier pentru securitate națională al vicepreședintei Kamala Harris, într-un articol publicat de The New York Times.
În opinia sa, Ucraina ar trebui să renunțe la insistența asupra unor promisiuni politice vagi și să ceară în schimb sprijin concret pentru propria capacitate de apărare. „Pentru a-și asigura cu adevărat securitatea, Ucraina ar face mai bine să solicite contribuții reale la apărarea sa, nu garanții de securitate în care nimeni — și cu siguranță nu Vladimir Putin — nu va crede”, scrie Gordon.
Scepticismul față de angajamentele lui Trump pornește, potrivit fostului consilier, de la faptul că liderul de la Casa Albă nu a demonstrat niciodată disponibilitate pentru o confruntare directă cu Rusia. Dimpotrivă, Trump a reluat frecvent narațiuni favorabile Moscovei, a vorbit despre cooperare economică cu Federația Rusă și a redus sprijinul pentru Ucraina. Dacă Kievul nu s-a putut baza pe ajutorul său nici măcar în timpul războiului, subliniază Gordon, este greu de imaginat că Trump ar intra într-o confruntare militară cu Rusia în baza unui angajament formal.
În plus, nu există garanții că un asemenea acord ar avea vreo greutate pentru Trump, având în vedere istoricul său de nerespectare a înțelegerilor, atât ca om de afaceri, cât și ca președinte. Gordon amintește că Trump a pus în mod repetat sub semnul întrebării chiar și articolul 5 al NATO, sugerând că obligațiile de apărare colectivă ar fi condiționate de „plata facturilor” de către aliați.
Potrivit proiectului de acord discutat de oficiali americani cu partea ucraineană, noile garanții de securitate s-ar aplica doar în cazul unui atac rusesc „semnificativ, deliberat și prelungit”. O formulare care, avertizează Gordon, i-ar permite lui Trump să evite intervenția, calificând un eventual atac drept minor, accidental sau temporar.
Fostul consilier consideră îngrijorător și faptul că Trump a acceptat fără rezerve afirmațiile lui Putin despre un presupus atac ucrainean asupra reședinței sale — un episod care, în opinia sa, anticipează scenarii viitoare. Rusia ar putea fabrica un nou pretext pentru reluarea ostilităților, iar Trump l-ar putea folosi drept justificare pentru a nu sprijini Kievul. Un alt exemplu invocat este reacția președintelui american la incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al Poloniei, pe care le-a descris drept „posibile greșeli”.
„În aceste condiții, ar fi naiv și imprudent ca președintele Zelenski să cedeze teritorii strategice în schimbul unor garanții atât de îndoielnice”, avertizează Gordon. În loc de promisiuni pe hârtie, Kievul ar trebui să se concentreze, la masa negocierilor, pe obținerea unor active concrete care să întărească apărarea Ucrainei și să descurajeze Rusia în mod real.
Printre acestea, Gordon menționează accesul la activele rusești înghețate, în valoare de peste 200 de miliarde de dolari — o soluție pe care Uniunea Europeană ar putea-o accepta dacă ar duce la încetarea războiului. De asemenea, Ucraina ar trebui să insiste pentru un nou pachet major de armament american, care să includă sisteme Patriot și alte mijloace de apărare antiaeriană, rachete cu rază lungă de acțiune, avioane F-16, muniție și artilerie.
La fel de importantă, în opinia sa, ar fi preluarea controlului asupra centralei nucleare de la Zaporojie, administrată în comun de Ucraina și Statele Unite. Energia produsă ar putea susține proiecte industriale profitabile pentru ambele părți, ar contribui la reconstrucția și reînarmarea Ucrainei și ar putea reduce dependența față de Rusia.
Gordon mai subliniază că Zelenski ar trebui să facă din atragerea investițiilor americane o prioritate strategică. Prezența companiilor și angajaților americani nu doar că ar stimula economia ucraineană și industria SUA, dar ar crea și un interes direct al Washingtonului pentru stabilitatea și prosperitatea pe termen lung a Ucrainei, sporind astfel efectul de descurajare față de Rusia.
„Concentrarea obsesivă asupra unor garanții de securitate formale este de înțeles, dar, în final, se va dovedi inutilă și poate chiar periculoasă”, concluzionează fostul consilier. El amintește că detaliile acestor garanții sunt departe de a fi stabilite, iar Trump însuși a recunoscut recent că nu există un calendar clar pentru un acord, care, oricum, s-ar putea schimba din nou odată ce Rusia își va exprima poziția.
Anterior, președintele Volodimir Zelenski declara că a discutat cu liderul de la Casa Albă atât despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, cât și despre un „pachet economic” destinat reconstrucției țării după război, afirmând că Trump și-a exprimat disponibilitatea de a oferi astfel de garanții.