Tensiuni diplomatice crescute
Rusia acuză reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a condamnat public acțiunea militară anunțată de Statele Unite ale Americii împotriva Venezuelei, calificând-o drept „un act de agresiune armată” care provoacă „o profundă îngrijorare și condamnare”. Reacția oficială a Moscovei vine într-un context de tensiune diplomatică accentuată, după ce Washingtonul a vorbit despre o „lovitură de amploare” asupra statului sud-american. Potrivit unui comunicat emis de Ministerul rus de Externe, „În această dimineață, SUA au comis un act de agresiune armată împotriva Venezuelei. Acest lucru provoacă o profundă îngrijorare și condamnare.”
Poziția exprimată de autoritățile ruse se înscrie într-un discurs constant de respingere a intervențiilor militare externe și de susținere a principiului suveranității statelor, mai ales în spațiul Americii Latine. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei afirmă că pretextele invocate de Statele Unite pentru declanșarea acțiunii militare nu sunt fondate și nu pot justifica o intervenție de acest tip. „Disputele dintre state trebuie soluționate exclusiv prin dialog și mecanisme diplomatice, nu prin forță militară”, a adăugat Ministerul.
Rusia subliniază că America Latină trebuie să rămână o „zonă a păcii”, un angajament consacrat la nivel regional în 2014. „America Latină trebuie să rămână o zonă a păcii, așa cum s-a proclamat în 2014”, a transmis Ministerul rus de Externe. Aceasta poziție sugerează o respingere fermă a intervențiilor externe care contravin spiritului acordurilor internaționale asumate.
Un alt punct central al reacției ruse îl reprezintă garantarea dreptului Venezuelei de a-și decide singură viitorul politic și instituțional. În acest sens, Ministerul a afirmat: „Venezuelei trebuie să i se garanteze dreptul de a-și determina singură soarta, fără nicio intervenție distructivă din exterior, cu atât mai puțin una militară.” Această afirmație este parte dintr-o strategie mai largă a Moscovei de a sprijini regimurile care contestă influența americană în America Latină.
Pe fondul escaladării situației, autoritățile de la Moscova au făcut precizări și în privința eventualelor efecte asupra cetățenilor ruși aflați pe teritoriul Venezuelei. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a anunțat sâmbătă că, până în acest moment, nu deține informații privind cetățeni ruși uciși sau răniți în urma atacurilor anunțate de Statele Unite. Declarația a fost transmisă prin intermediul agenției TASS, sursă oficială a comunicărilor guvernamentale ruse.
În paralel cu reacția Ministerului de Externe, Ministerul Transporturilor al Rusiei a anunțat că nu ia în calcul, „în acest moment”, suspendarea oficială a legăturilor aeriene cu Venezuela. Reprezentantul instituției, Nikolai Șestakov, a declarat pentru TASS că operatorii aerieni ruși nu mai efectuează în prezent zboruri către Venezuela, motivul invocat fiind lipsa unui flux turistic semnificativ. Potrivit aceleași surse, compania aeriană venezueleană Conviasa deține însă autorizație pentru a opera zboruri pe două rute, fără ca acestea să fie suspendate oficial în acest moment.
Pe lângă poziția exprimată de Rusia, Ambasada Venezuelei în Rusia a transmis la rândul său un mesaj dur la adresa Statelor Unite. Reprezentanța diplomatică a acuzat Washingtonul de încălcarea gravă a Cartei Organizației Națiunilor Unite și a subliniat că Venezuela are dreptul legal de a se apăra. Mesajul ambasadei întărește poziția guvernului de la Caracas și se adaugă valului de reacții diplomatice generate de anunțul făcut de administrația americană.
Reacțiile oficiale de la Moscova și Caracas apar după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat o „lovitură de amploare” împotriva Venezuelei. Liderul american a susținut public că președintele venezuelean Nicolas Maduro și soția acestuia ar fi fost „capturați” și scoși din țară.
Aceste declarații au accentuat temerile cu privire la o escaladare a conflictului în regiune, iar reacția Rusiei este un indiciu clar al sprijinului pe care Moscova continuă să-l ofere regimului de la Caracas, în contextul unor tensiuni internaționale tot mai mari.