Reacții din marile capitale europene
Uniunea Europeană a reacționat prudent, dar ferm, după atacul militar lansat de Statele Unite asupra Venezuelei și arestarea președintelui Nicolás Maduro. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a declarat că Bruxelles-ul nu recunoaște legitimitatea liderului chavist, subliniind că Uniunea nu a validat rezultatul alegerilor prezidențiale din 2023. Potrivit șefei diplomației europene, UE „monitorizează îndeaproape” evoluțiile din Venezuela, în contextul operațiunii militare americane și al posibilei prăbușiri a regimului de la Caracas. Prioritatea imediată, a precizat Kallas, este siguranța cetățenilor europeni aflați în țară.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Kaja Kallas a confirmat că a discutat atât cu secretarul de stat american, Marco Rubio, cât și cu reprezentantul Uniunii Europene la Caracas. „UE a afirmat în repetate rânduri că domnul Maduro nu are legitimitate și a pledat pentru o tranziție pașnică”, a transmis oficialul european. Ea a adăugat că, indiferent de circumstanțe, „principiile dreptului internațional și ale Cartei ONU trebuie respectate”, făcând apel la reținere și evitarea escaladării.
Reacții similare au venit și din marile capitale europene. Ministerul german de Externe a anunțat că urmărește îndeaproape situația și menține un contact permanent cu ambasada Germaniei din Caracas. Berlinul a convocat, de asemenea, echipa sa de criză, care urmează să se reunească pe parcursul zilei de sâmbătă pentru a evalua implicațiile evenimentelor.
În Spania, guvernul condus de Pedro Sánchez a cerut dezescaladare și calm. Ministerul Afacerilor Externe, sub conducerea lui José Manuel Albares, a transmis că toate părțile implicate trebuie să acționeze „în conformitate cu dreptul internațional și principiile Cartei ONU”. Madridul s-a declarat, totodată, dispus să își ofere bunele oficii pentru facilitarea unei soluții pașnice și negociate la criza venezueleană.
Pe fondul acestor reacții europene, la Washington apar tot mai multe detalii despre operațiunea americană. Senatorul republican Mike Lee a afirmat că a discutat cu secretarul de stat Marco Rubio, care l-ar fi informat că Nicolás Maduro a fost arestat de personal american și urmează să fie adus în fața justiției din Statele Unite pentru a răspunde acuzațiilor penale formulate împotriva sa. Potrivit senatorului, intervenția militară americană a avut drept scop protejarea forțelor implicate în executarea mandatului de arestare împotriva liderului chavist.
Lee a susținut că acțiunea s-ar încadra în prerogativele constituționale ale președintelui SUA, prevăzute de articolul II al Constituției, privind protejarea personalului american în fața unor amenințări iminente. La rândul său, secretarul de stat adjunct al SUA, Christopher Landau, a declarat că Nicolás Maduro „va răspunde în sfârșit pentru crimele sale în fața legii”, confirmând intenția administrației americane de a trata capturarea liderului venezuelean ca pe un demers juridic, nu doar militar.
Postul american CBS a relatat că operațiunea de capturare a fost realizată de Delta Force, una dintre cele mai secrete unități de elită ale armatei SUA. Surse oficiale au precizat că Maduro și soția sa au fost reținuți în primele ore ale dimineții, fără a dezvălui locația exactă. Donald Trump a confirmat public capturarea lui Maduro într-un mesaj pe rețelele sociale, anunțând o conferință de presă în care urma să ofere detalii suplimentare.
În acest context tensionat, poziția Uniunii Europene reflectă o linie de echilibru dificil: respingerea clară a legitimității lui Nicolás Maduro, combinată cu apeluri ferme la respectarea dreptului internațional și evitarea unei escaladări care ar putea destabiliza și mai mult regiunea.