A șaptea zi de manifestații
Este a şaptea zile de manifestaţii din mai multe regiuni ale ţării, și momentul când liderul politic și religios al Iranului a reacționat, relatează AFP, preluat de Agerpres. "Autorităţile ţării recunosc acest lucru, iar preşedintele şi alţi oficiali de rang înalt lucrează pentru a rezolva această problemă", a afirmat Khamenei, referindu-se la nemulţumirile legate de costul vieţii. "De aceea, comercianţii au protestat împotriva acestei situaţii, şi este perfect corect", a adăugat liderul suprem, aflat la putere din 1989.
În acelaşi timp, Khamenei a delimitat protestele paşnice de actele violente: "Dialogăm cu protestatarii (...) dar este inutil să vorbim cu insurgenţii. Aceştia trebuie puşi la locul lor". Manifestaţiile au început pe 28 decembrie la Teheran, declanşate de hiperinflaţie şi criza economică, după ce comercianţii şi-au închis magazinele, și s-au extins ulterior în cel puţin 25 de oraşe, majoritatea situate în vestul şi sud-vestul Iranului.
Confruntările s-au soldat cu cel puţin opt morţi de miercuri, inclusiv membri ai forţelor de securitate. Potrivit agenţiei Mehr, "Ali Azizi, membru al Basij, a căzut martir după ce a fost înjunghiat şi împuşcat mortal în oraşul Harsin în timpul unei adunări de insurgenţi înarmaţi". Protestele actuale sunt însă de o amploare mai redusă decât cele din 2022, declanşate după moartea tinerei Mahsa Amini, sau decât cele din 2019, generate de scumpirea benzinei.
Analizând impactul acestor manifestații, experții consideră că situația economică precară a Iranului, marcată de sancțiuni internaționale și de gestionarea ineficientă a resurselor, contribuie semnificativ la nemulțumirile populației. De exemplu, conform unui raport al Băncii Mondiale din 2022, PIB-ul Iranului a scăzut cu 7,6% în 2021, iar inflația a depășit 40%. Aceste statistici sugerează o deteriorare gravă a condițiilor de trai.
De asemenea, protestele recente au fost observate și în orașe precum Isfahan și Shiraz, unde comercianții s-au alăturat manifestațiilor, exprimându-și frustrarea față de creșterea continuă a prețurilor. Această situație este agravată de lipsa oportunităților de muncă și de corupția sistemică, care a fost subliniată de mai multe organizații internaționale.
Pe lângă declarațiile oficiale, reacțiile internaționale la aceste proteste au variat. Statele Unite au condamnat violența împotriva protestatarilor și au cerut guvernului iranian să respecte drepturile omului. În contrast, Rusia a susținut regimul iranian, subliniind dreptul acestuia de a menține ordinea publică. Acest contrast evidențiază diviziunile geopolitice și complexitatea situației din Iran.
Criticii regimului susțin că abordarea autoritară a autorităților nu va face decât să agraveze tensiunile sociale și că este necesară o reformă reală a sistemului economic și politic pentru a evita o escaladare a protestelor. În plus, conform unor analiști, lipsa de dialog deschis între guvern și cetățeni ar putea duce la o radicalizare și mai mare a mișcărilor de opoziție.
În concluzie, protestele din Iran reflectă o criză profundă, iar răspunsul autorităților va fi crucial în gestionarea nemulțumirilor populației. Este esențial ca liderii politici să abordeze problemele economice și sociale cu seriozitate, pentru a evita o escaladare a violenței și pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituții.
Observatorii internaționali vor continua să monitorizeze situația, în timp ce comunitatea internațională îndeamnă la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.