Propuneri privind reformele în pensii
Ilie Bolojan, premierul României, a declarat recent că este necesară creșterea vârstei de pensionare în toate domeniile, astfel încât pensionarea să se facă cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani. Această afirmație a fost făcută într-un interviu acordat Digi 24, pe 2 ianuarie 2026. Bolojan a subliniat că și sistemele care permit pensionarea anticipată ar trebui să fie incluse în această reformă. "Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat", a spus el.
Premierul a oferit ca exemplu sectorul Internelor, argumentând că un polițist criminalist sau de poliție judiciară, care atinge maturitatea profesională la 50 de ani, ar putea lucra încă zece ani fără probleme. "Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede", a adăugat Bolojan. Această viziune reflectă o tendință observată în multe țări europene, unde vârsta de pensionare a fost ajustată pentru a răspunde nevoilor economice și demografice.
Bolojan a subliniat că motivele din spatele acestei reforme sunt variate, incluzând echitatea socială, suportabilitatea bugetului public și o calitate mai bună a serviciilor. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), România se confruntă cu o îmbătrânire demografică accentuată, iar numărul persoanelor active pe piața muncii este în scădere. În 2025, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 18%, conform Eurostat, ceea ce indică o problemă serioasă în integrarea noilor generații în economie.
Întrebat despre un posibil calendar pentru implementarea acestei reforme, Bolojan a declarat că schimbările trebuie să fie realizate cât mai repede posibil, având în vedere echilibrarea sistemelor bugetare și de pensii. "Lucrurile trebuie făcute cât mai repede posibil, cu cât se fac cât mai repede posibil, cu atât echilibrarea sistemelor noastre se face mai repede", a spus premierul. El a avertizat că situația actuală este critică, deoarece economia României nu poate avea o creștere sănătoasă dacă numărul lucrătorilor activi este foarte mic.
România se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de persoane active pe piața muncii, ceea ce ridică îngrijorări privind sustenabilitatea economică pe termen lung. Bolojan a afirmat că, pentru a asigura o creștere economică robustă și o calitate mai bună a serviciilor publice, este esențial ca vârsta de pensionare să fie crescută. "Din punct de vedere al unei morale sociale minimale, din punct de vedere a unei economii robuste, e nevoie ca să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard pentru toate domeniile", a concluzionat premierul.
Această propunere a stârnit reacții mixte în rândul experților și al opiniei publice. Mulți economiști, de exemplu, susțin că o astfel de reformă ar putea ajuta la creșterea stabilității economice, în timp ce alții avertizează că ar putea afecta pensionarii care depind de pensii pentru a supraviețui. Expertul în politici sociale, Dr. Ana Ionescu, de la Academia Română, a declarat: "Este important să găsim un echilibru între necesitatea de a păstra forța de muncă activă și protecția celor care au muncit o viață întreagă".
În concluzie, propunerea lui Bolojan de a crește vârsta de pensionare în toate domeniile ridică o serie de întrebări importante despre viitorul sistemului de pensii din România. Cu o populație care îmbătrânește rapid și o forță de muncă în scădere, acest subiect va necesita discuții și analize aprofundate pentru a găsi soluții care să echilibreze nevoile economice cu drepturile sociale ale cetățenilor.
Următorii pași vor implica consultări cu experți și cu reprezentanți ai societății civile pentru a elabora un plan viabil de reformă.