Temperaturi de infarct: Avertizări pentru inimă

Valurile de aer polar nu vin doar cu disconfort și haine groase, ci pot să devină un pericol real pentru inimă. Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează că scăderea bruscă a temperaturilor crește riscul de infarct miocardic, inclusiv la persoanele tinere, aparent sănătoase.

Potrivit conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe UPU Iași, frigul intens poate declanșa probleme grave, mai ales atunci când este combinat cu vântul, umezeala și efortul fizic. „Riscul de infarct miocardic crește cu aproximativ 2% la fiecare scădere cu un grad Celsius a temperaturii exterioare sub pragul de îngheț”, atrage atenția dr. Tudor Ciuhodaru.

Medicul a explicat faptul că organismul resimte temperaturile mult mai scăzute decât cele indicate de termometre, mai ales când bate vântul afară sau este umezeală. În aceste condiții, frigul este mai agresiv, iar efectele asupra inimii sunt mai puternice.

Orele de dimineață și cele de seară sunt considerate perioade cu risc suplimentar. Temperaturile sunt mai scăzute, iar organismul este supus unui stres termic accentuat. „Senzația de frig este mai intensă, iar reacțiile cardiovasculare pot fi mai severe”, spune medicul.

Un semnal de alarmă pe care medicul îl trage este legat de vârsta pacienților. Tot mai multe cazuri apar la bărbați tineri, care nu aveau probleme cardiace cunoscute: „Vârsta la care apar aceste cazuri este în scădere”, avertizează medicul. Riscurile sunt mai mari în rândul persoanelor sedentare, supraponderale și fumătoare.

Durerea precordială rămâne unul dintre cele mai importante semnale de alarmă. Medicul descrie durerea tipică de infarct ca fiind intensă, localizată în partea anterioară a toracelui, cu senzație de presiune, arsură sau constricție. Aceasta poate iradia spre umărul și brațul stâng și durează mai mult de câteva minute. „Nu neglijați durerea toracică anterioară intensă, cu caracter de strângere sau apăsare”, subliniază dr. Tudor Ciuhodaru.

De asemenea, frigul din casă poate fi periculos, spun medicii. Temperaturile sub 16 grade Celsius pot crește riscul de infecții respiratorii, iar cele sub 12 grade Celsius pot afecta semnificativ sistemul cardiovascular. Medicul atrage atenția și asupra unor simptome mai puțin evidente, care sunt adesea confundate cu alte probleme. El le grupează sub acronimul D.O.R.:

Probleme digestive – greața, vărsăturile, durerile abdominale sau arsurile epigastrice pot fi interpretate greșit ca simple indigestii sau efecte ale exceselor alimentare.

Dureri osteoarticulare – disconfortul la nivelul brațelor, umerilor, gâtului sau spatelui este adesea pus pe seama efortului fizic sau a problemelor articulare.

Simptome respiratorii – senzația de lipsă de aer, sufocare, respirația sacadată, palpitațiile, amețeala, oboseala sau transpirația abundentă pot apărea brusc și nu trebuie ignorate.

Dr. Tudor Ciuhodaru insistă pe câteva măsuri simple, dar esențiale: „Evitați stresul termic. Purtați îmbrăcăminte groasă și impermeabilă, protejați-vă fața și mâinile, consumați lichide calde și evitați deplasările nejustificate pe frig intens”, recomandă medicul. De asemenea, este indicat ca persoanele să își facă pauze în spații încălzite și să reducă deplasările dimineața devreme și noaptea.

Un mesaj ferm al medicului este legat de timpul pierdut: „Nu neglijați nici măcar simptomele nespecifice. Orice întârziere a diagnosticului și tratamentului poate fi nefastă”, avertizează dr.

Ciuhodaru și atrage atenția și asupra pericolului automedicației: „Terapia după ureche în infarct este letală”.