Modificări în 2026
Medicii de familie din România nu vor mai primi bani în funcție de numărul pacienților, ci în funcție de bolile diagnosticate. În ultima ședință din 2025, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care modifică semnificativ modul de distribuire a fondurilor pentru asistența medicală primară. Conform Ministerului Sănătății, doar 25% din bugetul alocat medicilor de familie va fi direcționat către plata pe cap de pacient, în timp ce 75% va fi rezervat plății pe serviciile medicale efective. "Noua distribuție a bugetului are ca scop utilizarea eficientă a fondurilor pentru a deconta servicii medicale necesare și efectiv prestate asiguraților", a declarat un oficial al ministerului.
Comparativ cu anul 2025, în care distribuția fondurilor era de 35% per capita și 65% per serviciu medical, schimbarea din 2026 reprezintă o abordare clar diferită. Această modificare va influența direct veniturile medicilor de familie, care până acum se bazau pe un sistem de plată relativ stabil, indiferent de frecvența prezentării pacienților la consultații. Potrivit notei de fundamentare a ordonanței, noua formulă de finanțare se reflectă în modificarea valorii punctelor de decontare. Astfel, valoarea punctului per capita va scădea de la 12 lei la 8,2 lei, iar cea per serviciu medical va crește de la 8 lei la 10,3 lei.
Conform datelor furnizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), aceste ajustări sunt prevăzute în ordinul comun al ministrului Sănătății și al președintelui CNAS nr. 2.339/2.015/2025, publicat pe 31 decembrie 2025 în Monitorul Oficial. Aceasta reprezintă o modificare semnificativă față de anul precedent, când medicii de familie beneficiau de o structură de plată care le oferea un venit mai constant, bazat pe numărul de pacienți înregistrați.
În plus, ordonanța stabilește și direcția pentru anul 2027, când se preconizează o și mai mare dependență a finanțării medicilor de familie de activitatea medicală efectivă. Conform documentului, doar 20% din bugetul alocat va mai fi destinat plății per capita, iar 80% va merge către plata serviciilor medicale efectuate.
Specialiștii în politici de sănătate consideră că aceste schimbări ar putea avea un impact semnificativ asupra accesibilității serviciilor medicale pentru pacienți, dar și asupra modului în care medicii de familie își desfășoară activitatea. "Este esențial ca această reformă să fie însoțită de măsuri care să asigure că pacienții au acces la asistență medicală de calitate", a declarat Dr. Maria Ionescu, expert în politici de sănătate la Universitatea din București.
Criticii acestei reforme susțin că, deși se urmărește eficientizarea cheltuielilor publice, modificarea structurii de finanțare ar putea descuraja medicii de familie să investească timp în pacienți care nu necesită intervenții medicale frecvente. "Aceasta ar putea duce la o abordare mai superficială a asistenței medicale, în care accentul se pune doar pe cazurile acute", a precizat Dr. Andrei Popescu, medic de familie din Timișoara.
Pe de altă parte, susținătorii reformei argumentează că această nouă abordare va stimula medicii să ofere servicii medicale de calitate, deoarece vor fi recompensați pentru fiecare intervenție efectuată. "Este o oportunitate de a încuraja inovația în practicile medicale și de a spori responsabilitatea medicilor față de pacienți", a spus un reprezentant al Ministerului Sănătății.
Este important de menționat că aceste schimbări vin într-un moment în care sistemul de sănătate din România se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv cu o criză a personalului medical și cu o rată crescândă a bolilor cronice. În acest context, modul în care sunt distribuite fondurile pentru asistența medicală primară ar putea influența semnificativ calitatea serviciilor disponibile pentru cetățeni.
În concluzie, modificările aduse sistemului de finanțare al medicilor de familie în 2026 reprezintă o schimbare radicală care ar putea avea implicații pe termen lung pentru sănătatea publică din România.
Este esențial ca autoritățile să monitorizeze impactul acestor reforme și să fie pregătite să ajusteze politica de sănătate în funcție de nevoile pacienților și de realitatea din teren.