Plata per serviciu dominantă
Actul normativ, inițiat de Ministerul Sănătății, prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, doar 25% din bugetul alocat medicilor de familie va fi direcționat către plata per capita, în timp ce 75% va merge către plata pe serviciu medical efectiv prestat. Această schimbare reprezintă o modificare semnificativă în filozofia de finanțare a sistemului sanitar românesc, având ca scop o mai bună utilizare a resurselor publice. "Este esențial ca banii publici să fie alocați în funcție de actul medical realizat și de serviciile efectiv oferite pacienților", a declarat ministrul Sănătății, conform unui comunicat oficial.
Comparativ cu anul 2025, când distribuția fondurilor era de 35% per capita și 65% per serviciu medical, finanțarea medicilor de familie în 2026 marchează o schimbare clară de abordare. Astfel, autoritățile urmăresc să recompenseze mai bine activitatea medicală concretă, precum consultațiile, controalele periodice sau procedurile simple. Această reformă vine ca răspuns la nevoile sistemului sanitar, unde frecvența prezentării pacienților la consultații a variat considerabil.
Potrivit notei de fundamentare a ordonanței, noua formulă de finanțare a medicilor de familie se reflectă direct în modificarea valorii punctelor de decontare. Astfel, dacă în 2025 valoarea punctului per capita era de 12 lei, iar cea per serviciu medical de 8 lei, din 1 ianuarie 2026 acestea vor fi ajustate semnificativ. Valoarea punctului per capita scade la 8,2 lei, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 32%, în timp ce punctul per serviciu medical crește la 10,3 lei, o majorare de circa 29%. Modificările au fost confirmate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și sunt prevăzute în ordinul comun al ministrului Sănătății și al președintelui CNAS nr. 2.339/2.015/2025, publicat pe 31 decembrie 2025 în Monitorul Oficial.
Această reformă nu este singulară și se aliniază tendințelor din Uniunea Europeană, unde multe state au început să adopte modele de finanțare bazate pe performanță și pe rezultatele obținute în sănătate. De exemplu, în țări precum Suedia și Olanda, medicii de familie sunt remunerați în funcție de calitatea serviciilor oferite și de satisfacția pacienților. Acest model ar putea îmbunătăți nu doar sănătatea populației, ci și eficiența resurselor financiare alocate sectorului sanitar.
În ceea ce privește impactul local, medicii de familie din zonele rurale ar putea resimți mai acut aceste schimbări, având în vedere că numărul pacienților care se prezintă la consultații poate fi mai mic comparativ cu mediul urban. Aceștia ar putea fi nevoiți să se adapteze rapid noilor condiții de finanțare, ceea ce ar putea genera tensiuni în sistemul de sănătate local. Reacțiile din partea asociațiilor profesionale sunt mixte, unele susțin reformele, în timp ce altele exprimă îngrijorări cu privire la sustenabilitatea acestui model.
Criticii susțin că o astfel de abordare ar putea duce la presiuni asupra medicilor de familie pentru a efectua mai multe proceduri medicale, ceea ce ar putea afecta calitatea îngrijirii oferite pacienților. "Este important să ne asigurăm că reforma nu va compromite standardele de îngrijire și că nu vom ajunge la o medicalizare excesivă a consultațiilor", a declarat un expert în politici de sănătate.
Ordonanța de urgență stabilește și direcția pentru anul 2027, când finanțarea medicilor de familie va deveni și mai dependentă de activitatea medicală efectivă. Conform documentului, doar 20% din buget va mai fi alocat plății per capita, iar 80% va fi direcționat către plata per serviciu medical. Această tendință sugerează o continuare a reformelor în domeniul sănătății, cu scopul de a spori eficiența și responsabilitatea în utilizarea fondurilor publice.
În concluzie, schimbările aduse de guvern în sistemul de finanțare a medicilor de familie marchează o etapă importantă în evoluția sistemului sanitar românesc. Adaptarea la noile condiții va necesita o colaborare strânsă între autorități, medici și pacienți. Următorii pași vor include evaluarea impactului acestor reforme și asigurarea că implementarea lor va fi făcută în condiții de transparență și responsabilitate.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru a garanta că sistemul de sănătate românesc va răspunde nevoilor reale ale populației.