Realitatea din teren
Cele mai recente date ale Eurostat plasează Bucureștiul zone consacrate precum Bruxelles, Hamburg sau Praga în ceea ce privește puterea de cumpărare a cetățenilor. Creșterea este considerată extrem de mare față de anul 2020, când indicele era de doar 57.600, acum fiind de 87.400, semnificativ și peste media europeană. Conform analizei realizate de Buletin de București, Bucureștiul nu mai este doar capitala polului sărăciei din UE, ci a devenit, statistic, o enclavă de prosperitate care surclasează alte capitale și regiuni industriale istorice ale Europei. "Bucureștiul a evoluat rapid, dar există o fractură majoră între zona corporatistă și periferia sa", afirmă expertul economic Andrei Gălățeanu, de la Institutul Național de Statistică.
Cifrele pentru anul 2023, mai concret, indică un nivel al puterii de cumpărare (PPS) de 87.400 pentru municipiul București, o valoare care plasează orașul de pe Dâmbovița mult peste Bruxelles, Hamburg sau Viena. De pildă, regiunea Bruxelles se situează la 72.700, iar Hamburgul, unul dintre cele mai mari centre industriale ale Germaniei, stagnează la 72.000. Analiza arată că Bucureștiul a lăsat mult în urmă și Praga, care înregistrează 73.500 PPS, și se apropie de valorile unor regiuni ultra-bogate precum cele din jurul Parisului.
Este important însă de amintit faptul că, de pildă, un locuitor din Hamburg beneficiază de sisteme de transport public integrate, spitale performante și spații verzi, capitole la care Bucureștiul este „repetent”. Practic, datele prezentate sunt ajustate la paritatea puterii de cumpărare. Dacă am compara PIB-ul, în euro propriu-ziși, diferența dintre București și Hamburg ar fi în favoarea germanilor. Totuși, pentru că un euro cumpără mai multe bunuri în România decât în Germania, Eurostat ajustează cifrele.
În Capitală, prețurile serviciilor, chiriilor și utilităților, deși în creștere, sunt încă sub nivelul din Germania sau Belgia, în timp ce profiturile raportate de multinaționalele cu sediul în Pipera sau nordul Capitalei sunt comparabile cu cele din Vest. Acest mix creează un PIB pe cap de locuitor ajustat artificial de mare, dar care nu reflectă neapărat calitatea vieții cetățenilor.
Cu toate acestea, județul Ilfov rămâne la o valoare modestă de 28.100 PPS. Chiar și media combinată a regiunii București-Ilfov este trasă în jos la 72.600 PPS, tocmai din cauza performanței statistice slabe a județului care înconjoară Capitala. Motivul, spun cei de la Buletin de București, ține de faptul că mii de corporatiști cu salarii cu mult peste media națională locuiesc în Voluntari, Popești-Leordeni sau Chiajna, dar produc valoare adăugată în București, acolo unde sunt înregistrate firmele angajatoare. "Rezultatul este un județ Ilfov incapabil să își susțină și să-și dezvolte infrastructura din venituri proprii generate de producție, care rămâne dependent de taxele pe proprietate și de transferurile de la bugetul național", mai afirmă Gălățeanu.
În afara acestei bule bucureștene, Clujul este catalogat de Eurostat la 43.500 PPS, iar Timișul, cu 38.000 PPS, acestea fiind singurele județe care au reușit să atingă sau să depășească media Uniunii Europene de 38.100. Această situație subliniază discrepanțele regionale din România, unde unele zone prosperă, iar altele continuă să se confrunte cu dificultăți economice.
În concluzie, deși Bucureștiul se prezintă statistic ca un oraș prosper, realitatea din teren arată o diviziune clară între nivelurile de trai și infrastructura disponibilă pentru cetățeni. Este esențial ca autoritățile locale să abordeze aceste probleme pentru a îmbunătăți calitatea vieții și pentru a asigura o dezvoltare echilibrată în întreaga regiune București-Ilfov.
Următoarele măsuri ar trebui să vizeze îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor publice, pentru a susține o creștere economică sustenabilă și echitabilă în întreaga zonă.