Europa nu stă la mila marilor puteri

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Liderii Uniunii Europene își exprimă îngrijorările privind provocările globale, având în vedere agresiunea Rusiei și schimbările în parteneriatul cu SUA. Cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron subliniază necesitatea de unitate și vigilență în fața amenințărilor externe.

EN

Brief

European leaders express concerns regarding global challenges, highlighting Russia's aggression and shifts in partnership with the US. German Chancellor Friedrich Merz and French President Emmanuel Macron emphasize the need for unity and vigilance against external threats.

Europa nu stă la mila marilor puteri
Sursa foto: digi24.ro

Avertisment ferm al liderilor UE

Europa stă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Europenii au traversat câțiva ani dificili, iar Revelionul nu a adus prea multe motive de optimism. Rusia continuă bombardamentele asupra Ucrainei, sunt semnalate noi acte de sabotaj asupra cablurilor submarine, iar Washingtonul pare să se îndepărteze treptat de aliații săi tradiționali din Uniunea Europeană, notează jurnaliștii Kyiv Post. În acest context de presiuni multiple, cancelarul german Friedrich Merz a descris momentul actual drept o „schimbare epocală”, sugerând că manualele de istorie vor consemna anul 2025 ca începutul unui nou capitol pentru Europa. În același registru sobru, președintele Franței, Emmanuel Macron, a vorbit despre un „spirit al vremurilor” apăsător, caracterizat de „revenirea imperiilor, erodarea ordinii internaționale și o lume a războaielor comerciale”.

De la Paris la Varșovia, liderii europeni au încercat, în mesajele lor de sfârșit de an, să găsească un echilibru între realismul privind gravitatea provocărilor și necesitatea de a proiecta unitate și determinare. „Un război teribil face ravagii”, a avertizat Merz în discursul de sfârșit de 2025. „Agresiunea Rusiei a fost și este parte a unui plan îndreptat împotriva întregii Europe. Germania se confruntă, de asemenea, zilnic cu sabotaje, spionaj și atacuri cibernetice.” La rândul său, Emmanuel Macron a revenit asupra ideii unui „spirit al vremurilor” sumbru, marcat de „revenirea imperiilor, erodarea ordinii internaționale, o lume a războaielor comerciale… și o instabilitate crescândă”.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a transmis un mesaj de fermitate către aliații din NATO și din UE: „Pacea are un cost, dar războiul costă întotdeauna mai mult”, îndemnând la menținerea unei poziții solide atât pe plan economic, cât și militar. Cu toate acestea, optimismul afișat în discursuri nu a reușit să ascundă tensiunile geopolitice. Prinși între Washington și Kremlin, în timp ce Beijingul își intensifică acțiunile în Taiwan, liderii europeni se pregătesc pentru un nou an dificil, observă Kyiv Post. „Parteneriatul nostru cu SUA, care a fost mult timp garantul de încredere al securității noastre, se schimbă”, a recunoscut Merz. Totuși, pentru a evita o notă prea pesimistă într-un moment festiv, el a subliniat: „Nu suntem la mila marilor puteri”.

Întrebarea privind durabilitatea alianțelor rămâne deschisă. Cu o carieră politică aflată în declin, Emmanuel Macron le-a cerut francezilor să „rămână fideli valorilor pe care le prețuim – umanitatea, pacea și libertatea”. Aflat într-o poziție delicată, președintele francez a promis vigilență sporită față de ingerințele străine înaintea alegerilor, în condițiile în care ar putea fi înlocuit de forțe politice care contestă însăși existența NATO și a UE.

În Spania, premierul Pedro Sánchez a evitat declarațiile grandioase despre confruntările geopolitice și s-a concentrat pe apărarea bilanțului guvernului său, pe fondul acuzațiilor tot mai frecvente de corupție din jurul cercului său apropiat. „Acest guvern va îmbunătăți viața lună de lună. Spania crește ca niciodată”, a afirmat Sánchez. El a respins apelurile pentru alegeri anticipate, venite atât din opoziție, cât și din interiorul coaliției de stânga, subliniind că în 2026 guvernul „va continua să lucreze fără încetare”.

În Italia, președintele Sergio Mattarella, în vârstă de 84 de ani, forțat să rămână în funcție, le-a cerut cetățenilor să își prețuiască țara. În contextul în care peste 440.000 de tineri cu vârste între 18 și 34 de ani au părăsit Italia în ultimii 15 ani, el a făcut apel ca aceștia să „se simtă responsabili, la fel ca generația care a construit Italia modernă acum optzeci de ani”.

În final, liderii germani avertizează că capacitatea Europei de a se apăra depinde în mod direct de forța economiei sale. Reducerea birocrației, scăderea impozitelor și accesul la energie ieftină sunt prezentate drept elemente esențiale ale puterii militare a blocului. „Puterea țării noastre depinde, de asemenea, în mare măsură de producția noastră economică”, a spus Merz.

„Prin urmare, le ușurăm povara în ceea ce privește impozitele, prețurile energiei și birocrația.”