Controverse și critici din industrie
Consiliul General al Municipiului București a aprobat, în decembrie 2025, un proiect de hotărâre privind instituirea unei taxe turistice menite să susțină promovarea orașului. Proiectul a fost adoptat rapid, pe 23 decembrie, generând îngrijorări legate de lipsa unui plan clar pentru utilizarea fondurilor colectate. Potrivit viceprimarului Stelian Bujduveanu, taxa de 10 lei pe noapte, echivalentul a aproximativ 2 euro, va aduce aproximativ 15 milioane de lei anual, contribuind astfel la consolidarea imaginii Bucureștiului ca destinație turistică. "Această taxă va genera valoare adăugată pentru oraș", a declarat Bujduveanu.
De la 1 ianuarie 2026, toți turiștii care se cazează în București vor plăti această taxă, indiferent de costul cazării, spre deosebire de alte orașe europene unde taxa variază în funcție de prețul sejurului. Implementarea acestei măsuri a stârnit controverse în rândul hotelierilor, care consideră că adoptarea rapidă a actului normativ și lipsa detaliilor despre utilizarea banilor sunt problematice. "Turismul are nevoie de parteneriat, nu de improvizație administrativă", a subliniat Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR).
Conform estimărilor, taxa ar urma să fie colectată de unitățile de cazare, agențiile de turism și platformele online de rezervări precum Airbnb și Booking.com. Nerespectarea obligației de plată poate atrage amenzi semnificative, inclusiv până la 1.500 de lei pentru persoane fizice și 4.000 de lei pentru companii. FIHR a avertizat că această măsură ar putea avea efecte negative asupra turismului, în special având în vedere că Bucureștiul a înregistrat recent o creștere a numărului de vizitatori.
Reprezentanții hotelierilor subliniază că promovarea Capitalei este esențială, dar că procesul de adoptare al taxei a fost lipsit de transparență. Ei avertizează că Bucureștiul riscă să devină o "destinație scumpă din punct de vedere fiscal", dar insuficient promovată, ceea ce ar putea descuraja turiștii, în special pe cei care caută sejururi mai lungi sau destinații cu costuri totale mai mici.
Comparativ cu marile orașe europene, taxele turistice din București sunt mai mici, dar funcționează diferit. De exemplu, la Paris, taxa variază între 0,88 și 4,40 euro pe noapte, în funcție de categoria unității de cazare; în Roma, turiștii plătesc între 3 și 7 euro pe noapte, iar banii sunt utilizați pentru întreținerea monumentelor; în Praga, taxa este de aproximativ 1 euro pe persoană pe noapte. Această diferență ridică întrebări despre eficiența și transparența gestionării fondurilor strânse din taxa turistică din București.
Pe lângă criticile aduse adoptării rapide a taxei, hotelierii subliniază și importanța colaborării între autorități și operatorii din turism. În contextul în care turismul se află într-o continuă dezvoltare, este esențial ca măsurile adoptate să fie bine gândite și să răspundă nevoilor sectorului. FIHR a solicitat o consultare mai amplă cu toți actorii din industrie înainte de implementarea unor astfel de măsuri, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a turismului în București.
În concluzie, introducerea taxei turistice în București pare să fie o inițiativă bine intenționată pentru promovarea orașului, dar efectele acesteia depind de transparența și eficiența cu care vor fi gestionate fondurile colectate. Autoritățile și industria hotelieră trebuie să colaboreze pentru a asigura o promovare eficientă a Capitalei ca destinație turistică, evitând în același timp riscurile de a descuraja turiștii prin costuri excesive sau lipsă de informații.
Următorii pași ar putea include revizuirea procesului de adoptare a taxei și implicarea mai activă a tuturor părților interesate în discuțiile despre utilizarea fondurilor și promovarea turismului în București.