Reacția deputatului USR la tăierea concediului medical

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Decizia Guvernului de a tăia plata primei zile de concediu medical a generat reacții critice din partea deputatului USR Emanuel Ungureanu și a Federației „Solidaritatea Sanitară”. Aceștia contestă măsura ca fiind nejustificată și neconstituțională, având în vedere că nu a fost dezbătută în Consiliul Economic și Social. Este esențial ca autoritățile să reevalueze impactul acestor decizii asupra pacienților.

EN

Brief

The Romanian government's decision to cut the payment for the first day of medical leave has sparked criticism from USR deputy Emanuel Ungureanu and the 'Solidaritatea Sanitară' Federation. They argue that the measure is unjustified and unconstitutional, emphasizing the need for public debate on its implications for patients.

Reacția deputatului USR la tăierea concediului medical
Sursa foto: ziare.com

Critici și controverse

Reacția deputatului reprezintă subiectul principal al acestui articol. Decizia Guvernului de a nu mai plăti prima zi de concediu medical în perioada 2026-2027 a stârnit reacții puternice din partea parlamentarilor și organizațiilor din domeniul sănătății. Potrivit declarațiilor făcute de deputatul USR Emanuel Ungureanu, această măsură este considerată "aberantă" și "halucinantă". Ungureanu a subliniat că Executivul acționează pe baza unei presupuneri eronate, anume că românii mint atunci când se îmbolnăvesc, sancționând astfel pacienții în loc să combată efectiv concediile medicale fictive. "Este o măsură care nu are nicio bază în realitate și care afectează pacienții reali", a declarat Ungureanu la RFI.

Guvernul condus de Bolojan a justificat această decizie argumentând că vizează reducerea fenomenului concediilor medicale fictive. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat că măsura este temporară și va fi evaluată în funcție de evoluția acestui fenomen. "Această măsură este gândită pe o perioadă de doi ani, dar dacă vom observa o scădere semnificativă a concediilor fictive, ea poate fi revizuită", a afirmat ministrul.

Emanuel Ungureanu a adus în discuție și afirmațiile ministrului, care a declarat că jumătate din certificatele de încadrare în handicap din România sunt false. "Pe ce se bazează astfel de afirmații? Este esențial ca deciziile guvernamentale să fie fundamentate pe date verificabile și nu pe presupuneri", a subliniat Ungureanu.

Pe lângă criticile din partea deputatului USR, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a anunțat că Ordonanța de Urgență (OUG) prin care se taie plata primei zile de concediu medical este atacabilă din perspectiva neconstituționalității. Reprezentanții Federației au subliniat că proiectul de OUG nu a fost dezbătut în Consiliul Economic și Social (CES), ceea ce contravine normelor constituționale. Aceștia au fost convocați de Ministerul Sănătății pentru a discuta propunerile de modificare a măsurii, dar Guvernul nu a ținut cont de observațiile formulate.

"Guvernul nu a acceptat solicitările noastre, asumându-și responsabilitatea pentru efectele acestei măsuri", au declarat reprezentanții Federației. Aceștia au adăugat că neavizarea OUG-ului de către CES îl face vulnerabil în fața unei eventuale contestări în instanță, având în vedere precedentul stabilit de Curtea Constituțională a României privind necesitatea avizului CES pentru adoptarea actelor normative.

Decizia de a nu mai plăti prima zi de concediu medical a fost adoptată în cadrul ultimei ședințe de guvern din 2025, iar autoritățile au subliniat că aceasta face parte dintr-o strategie mai amplă de combatere a abuzurilor în sistemul de concedii medicale. Cu toate acestea, criticii măsurii, inclusiv Ungureanu și reprezentanții Federației, susțin că o astfel de abordare generalizantă va afecta în mod negativ pacienții care au nevoie de concediu medical real.

În concluzie, măsura Guvernului de a tăia plata primei zile de concediu medical a generat un val de controverse și critici din partea parlamentarilor și organizațiilor din domeniul sănătății. Este esențial ca autoritățile să analizeze cu atenție impactul acestei decizii asupra pacienților și să colaboreze cu instituțiile relevante pentru a preveni abuzurile fără a afecta drepturile legitime ale celor care se confruntă cu probleme de sănătate.

Următorii pași ar trebui să includă o dezbatere publică pe tema acestei măsuri și evaluarea impactului său asupra sistemului de sănătate din România.