Acuzații și reacții internaționale
Moscova afirmă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri, 31 decembrie 2025, detalii despre un presupus atac ucrainean cu drone asupra reședinței președintelui Vladimir Putin din Valdai, afirmând că incidentul ar fi avut loc între 28 și 29 decembrie. "Între 28 și 29 decembrie 2025, regimul de la Kiev a lansat un atac terorist cu vehicule aeriene fără pilot cu rază lungă de acțiune împotriva reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod", a declarat generalul Aleksandr Romanenkov, responsabil cu apărarea antiaeriană a Armatei Ruse. Potrivit acestuia, 91 de drone ar fi fost lansate din diverse puncte, survolând regiunile Briansk, Smolensk, Tver și Novgorod, dintre care 49 au fost distruse în Briansk, una în Smolensk și 41 în Novgorod.
Conform raportului oficial, primele atacuri au avut loc pe 28 decembrie, în jurul orei 19:00 (ora Moscovei), iar dronele ar fi decolat din regiunile ucrainene Sumî și Cernigău. "Formațiunea de atac, numărul de drone desfășurate și acțiunile lor coordonate confirmă că atacul a fost selectiv și atent planificat", a adăugat Romanenkov. Ministerul Apărării rus a subliniat că, în urma acestui atac, nu au fost înregistrate victime sau pagube pe teritoriul rus, reședința președintelui fiind considerată intactă.
În sprijinul afirmațiilor sale, Ministerul Apărării a publicat o înregistrare video în care apare un soldat cu chipul blurat, stând lângă epava unei drone, și o hartă care arată traiectoria dronelor. Această difuzare a fost interpretată de observatori ca o încercare de a oferi o dovadă vizuală a atacului, în contextul în care acuzațiile rusești au fost respinse de Ucraina ca fiind false. Într-o conferință de presă, oficialii ruși au declarat că insistența lor asupra atacului are scopul de a contracara negările Kievului.
Luni, Kremlinul a caracterizat atacul drept „un atac împotriva președintelui american Donald Trump”, sugerând că acesta subminează negocierile de pace derulate de acesta. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia va răspunde în consecință prin înăsprirea poziției sale în negocierile cu Ucraina. De la începutul războiului din Ucraina în 2022, autoritățile ucrainene au raportat numeroase tentative de asasinat sau răpire împotriva președintelui Volodimir Zelenski, iar acum Rusia a adus în discuție o posibilă tentativă similară îndreptată împotriva liderului său.
Acest incident marchează o schimbare în retorica rusă, fiind prima dată când se raportă un atac care ar putea fi îndreptat împotriva președintelui rus, care a întărit semnificativ securitatea personală de la începutul conflictului. Țări precum Iranul și Belarus au condamnat atacul asupra reședinței lui Putin, în timp ce membri ai Uniunii Europene, inclusiv Franța, au exprimat scepticism, invocând lipsa de dovezi concrete.
Între timp, Donald Trump, care s-a întâlnit cu Zelenski și a discutat la telefon cu Putin în același weekend, a reacționat cu furie la aflarea veștilor despre atacul presupus. Reacțiile internaționale sugerează că incidentul ar putea complica și mai mult negocierile de pace în Ucraina, ce se desfășoară într-un context deja tensionat.
În concluzie, acuzațiile privind atacul ucrainean rămân subiect de controversă. Ucraina nu a comentat în mod oficial asupra imaginilor publicate de Rusia, dar poziția sa a fost constantă în a contesta veridicitatea acestor afirmații. Este evident că această situație are potențialul de a influența desfășurarea negocierilor de pace, în special având în vedere că ambele părți își consolidează retorica.
Este crucial ca informațiile să fie verificate în mod independent, dată fiind natura conflictului și dezinformarea prevalentă.
Rămâne de văzut cum va evolua această situație în contextul războiului din Ucraina și ce impact va avea asupra relațiilor internaționale.