Modificări ale dreptului de autor
Protestul artiștilor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Peste 300 de artiști, autori și profesioniști din industria muzicală, printre care Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza, Adrian Despot și Damian Drăghici, au semnat o scrisoare de protest față de un proiect de Ordonanță de Urgență care ar urma să modifice Legea dreptului de autor (Legea nr. 8/1996). Scrisoarea este adresată Guvernului și Ministerului Culturii și vizează, în special, modul în care sunt colectate drepturile de autor pentru muzica difuzată în spații publice, precum restaurante, baruri, hoteluri, mall-uri sau mijloace de transport. Semnatarii avertizează că schimbările propuse le-ar putea afecta modul în care sunt colectate și plătite drepturile pentru muzica difuzată în aceste locuri.
Potrivit artiștilor, proiectul de OUG ar elimina gestiunea colectivă extinsă, mecanismul prin care drepturile de autor sunt colectate centralizat prin organisme specializate, chiar și pentru artiștii care nu sunt membri ai acestora. „Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental – prin eliminarea gestiunii colective extinse – de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”, se arată în scrisoare. Aceștia susțin că această schimbare este justificată de Ministerul Culturii prin aplicarea unei directive europene, însă, spun ei, legea actuală permite deja gestionarea individuală a drepturilor.
În prezent, restaurantele, hotelurile sau alte spații care difuzează muzică nu trebuie să semneze contracte cu fiecare artist în parte. Ele încheie un singur contract cu un organism de gestiune colectivă, iar acesta se ocupă de colectarea și distribuirea banilor către artiști, inclusiv către cei care nu sunt membri. Conform estimărilor, sistemul actual permite colectarea eficientă a drepturilor de autor și ajută la protejarea spațiilor de difuzare de posibile litigii legate de drepturile de autor.
Artiștii avertizează că eliminarea gestiunii colective extinse ar duce la un sistem „ineficient și ușor de eludat”. „Plata drepturilor devine opțională, în practică”, se arată în scrisoare. Un utilizator ar putea declara că are contracte directe cu unul sau doi artiști, pentru a evita plata colectivă, și apoi „să difuzeze orice alt repertoriu”, fără ca organizațiile de gestiune să poată verifica ce muzică este folosită în realitate. „Autorii (…) nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii”, se precizează în document.
Semnatarii contestă atât eliminarea gestiunii colective extinse, cât și propunerea de a crea un nou organism comun de colectare, finanțat din sumele care ar trebui să ajungă la artiști. Aceștia avertizează că această soluție ar genera costuri suplimentare și cer ca, dacă va exista un „colector unic”, acesta să fie desemnat dintre organismele deja existente. „Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor”, subliniază artiștii.
Ministrul Culturii, Andras Demeter, a declarat anterior pentru Agerpres că scopul modificărilor este de a oferi mai multă libertate titularilor de drepturi. „Fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri”, a spus ministrul, enumerând atât gestionarea directă, cât și cea prin organisme colective sau soluții mixte. Această afirmație a stârnit controverse, artiștii având îndoieli privind eficiența și implementarea acestor soluții.
În acest context, este esențial ca autoritățile să asculte îngrijorările exprimate de artiști și să reevalueze propunerile legislative înainte de a le implementa. Așadar, se așteaptă ca Guvernul să inițieze discuții mai ample cu reprezentanții industriei muzicale pentru a ajunge la o soluție care să protejeze drepturile artiștilor și să asigure un sistem de colectare a drepturilor de autor eficient și echitabil.
În concluzie, protestul artiștilor subliniază o problemă majoră în ceea ce privește protecția drepturilor de autor în România. Implicațiile acestor modificări legislative ar putea afecta nu doar artiștii, ci întreaga industrie muzicală.
În următoarele zile, este de așteptat ca discuțiile între Guvern și reprezentații sectorului cultural să continue, iar artiștii speră că îngrijorările lor vor fi luate în serios și că modificările vor fi adaptate pentru a răspunde nevoilor acestora.