Riscuri de securitate crescute
Prăbușirea Ucrainei și un acord de pace care ar legitima agresiunea Rusiei ar plasa România în prima linie a riscurilor de securitate, cu Federația Rusă la graniță și Marea Neagră sub influența Moscovei, avertizează analiștii, care subliniază consecințele grave militare, economice și strategice pentru țară și pentru flancul estic al NATO. Fostul consilier prezidențial, George Scutaru, s-a arătat îngrijorat de un acord de pace care ar aduce Rusia la granița României. „Cred că se menține riscul ca o eventuală încheiere a războiului să poată fi obținută în primul rând prin presiune crescută asupra Ucrainei, nu asupra Rusiei. Fiindcă dintre cele două părți, gradul de dependență este mai mare al Ucrainei de Statele Unite și de un suport pe care îl acordă indirect. (...) Trump își dorește această pace nu doar pentru Premiul Nobel, care poate conta pentru ego-ul său, ci mai ales, fiindcă dorește să abordeze după, aceste aspectele economice în primul rând cu Federația Rusă. Riscul este ca partea americană să fie sedusă de propuneri economice foarte atractive din partea Federației Ruse. Și gândiți-vă, oamenii care sunt în echipa de negociere de o parte și de alta și de un pragmatism uneori dus până la cinism în dialogul care poate exista între Washington și Moscova”, a explicat Scutaru, la Antena 3 CNN. Analistul a avertizat că este foarte important ca europenii să fie la masa negocierilor și atrage atenția că un colaps militar al Ucrainei ar avea consecințe directe și grave pentru România, care s-ar putea trezi cu Federația Rusă la graniță, inclusiv printr-o posibilă ocupare a Republicii Moldova, în cazul în care Rusia ar reuși să treacă de Odesa. „E vorba de Nicolaev și Odesa. Dacă într-adevăr s-ar ajunge la situația cea mai nefastă, și anume prăbușirea frontului ucrainean, singura țară care ar avea de suferit din punct de vedere securitar ar fi România, fiindcă ne-am trezi cu rușii pe la graniță directă. Și, cel mai probabil, și pe Prut. Fiindcă dacă Rusia ar avea posibilitatea militară să treacă de Odesa, este foarte posibil să ocupe și Republica Moldova. Nu statele baltice, nu Polonia, își vor înrăutăți situația de securitate în cazul în care Ucraina ar colapsa militar, ci România, fiindcă ne-am trezi pe graniță directă cu Federația Rusă”, a explicat expertul în politică externă. George Scutaru a atras atenția că România trebuie să iasă din rolul declarativ și decorativ pe care l-a jucat până acum în acest conflict și să pună pe masă măsuri concrete de sprijin. „Pe de altă parte, dacă e să vorbim de monitorizarea unui acord de pace în Marea Neagră, acest lucru nu se poate face fără România. Este important rolul Turciei, care deține strâmtorile, dar este important și rolul României, ținând cont de vecinătatea noastră la Marea Neagră. Și poate că ar trebui într-adevăr să avem mai mult aplomb, să ne gândim foarte bine ce va spune România atunci când va veni rândul nostru, când vom fi întrebați care va fi contribuția noastră la această Coaliție de voință pentru asigurarea securității Ucrainei? Uneori avem o atitudine de parcă am purta această discuție undeva la Lisabona sau Madrid, și am avea confortul a 2-3.000 kilometri între noi și frontul ucrainean. Când, repet, dacă s-ar întâmpla ceva în sens negativ, România ar avea de suferit, fiindcă am avea graniță directă cu rușii și poate că ar trebui să ne gândim foarte bine, dincolo de acest narativ omniprezent în declarațiile noastre oficiale, România, un hub pentru tranzitul militar, umanitar pentru Ucraina. (...) Poate ar trebui să ne pregătim și noi un pachet foarte concret pentru ceea ce înseamnă contribuția românească, dacă dorim după aceea, să avem într-adevăr o prezență și în ceea ce înseamnă reconstrucția Ucrainei și să nu avem doar o poziție, să spunem mai mult formală și, din păcate, mai mult decorativă”, a explicat Scutaru. Consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, a avertizat că legitimarea agresiunii Federației Ruse printr-un acord negociat ar transmite un semnal periculos privind vulnerabilitatea NATO și a Uniunii Europene. „În condițiile în care, prin diverse resurse folosite într-un sens sau în altul, Federația Rusă ar fi inofensivă, iar ofensiva sa ar primi legitimitate de politică externă, pentru că, nu-i așa, dacă se câștigă la o formă de negociere, inclusiv în teren, agresiunea unui stat devine factor de promovare a intereselor în politica externă. În acel moment ar fi un semnal automat în legătură cu vulnerabilitatea NATO și a Uniunii Europene de a-și apăra valorile. În egală măsură, este greu de anticipat cum Federația Rusă, repet, aflată în ofensivă și în teritoriu și din punct de vedere diplomatic și politic, s-ar opri brusc la frontiera Alianței Nord-Atlantice, ar avea așa un sentiment de sfială în a continua”, a explicat el. Într-un astfel de scenariu, Marea Neagră ar putea intra sub influența Moscovei, cu efecte majore asupra securității energetice, transporturilor și utilizării porturilor. „Marea Neagră intră sub autoritatea Federației Ruse, cu consecințe clare privind energia, transporturile, folosirea porturilor, spațiul aerian. În legătură cu România specific, în mod categoric, în acel moment, ar trebui să crească exponențial capacitatea noastră militară de răspuns și contracarare, deci cheltuieli pentru armată foarte serios. În al doilea rând, am avea o problemă în legătură cu investiția străină care, aflată în proximitatea unui război, se mai gândește încă o dată dacă este cazul să-și stabilească resursele financiare și să obțină profit într-un stat aflat la câțiva kilometri de un alt stat în agresiune. Deci nu trebuie să ne jucăm cu această situație”, a spus analistul. Cristian Diaconescu, de asemenea, a remarcat absența României de la masa negocierilor.