Decizie în preajma noului an
Președintele bielorus Aleksandr Lukașenko a semnat un decret prin care a grațiat 22 de persoane, dintre care 15 femei și șapte bărbați, „odată cu apropierea noului an”, a anunțat marți Președinția bielorusă într-un comunicat, informează AFP, preluat de Agerpres.
Dintre persoanele grațiate, 20 erau „condamnate pentru crime cu caracter extremist”, calificare utilizată referitor la militanții condamnați pentru opoziția lor față de președintele Lukașenko, la putere din 1994. Această decizie vine într-un context internațional în care Belarus a fost adesea criticată pentru încălcarea drepturilor omului și pentru reprimarea dissentului.
Aleksandr Lukașenko, în vârstă de 71 de ani, a zdrobit mai multe mișcări de contestare, inclusiv pe cea mai importantă, în 2020 și 2021, când zeci de mii de bieloruși au manifestat contra realegerii sale considerate frauduloase. Potrivit datelor din 2021 ale ONU, Belarus se confrunta cu o criză profundă a drepturilor omului, cu mii de arestări arbitrare și torturi documentate.
Grațierea prezidențială a fost acordată „din rațiuni umanitare și în interesul familiilor”, conform Președinției, care nu a dat numele persoanelor vizate. Aceasta sugerează o tentativă de a îmbunătăți imaginea regimului pe fondul presiunilor internaționale, dar rămâne de văzut cât de mult va influența aceasta percepția generală asupra situației drepturilor omului în Belarus.
Președintele american Donald Trump a încurajat Republica Belarus să elibereze deținuții politici, în schimbul ridicării sau relaxării sancțiunilor americane. Această poziție a fost parte a unei strategii mai largi de îmbunătățire a relațiilor bilaterale, dar rămâne incert dacă regimul lui Lukașenko va face pași semnificativi în această direcție.
Peste o sută de deținuți au fost astfel eliberați în decembrie și imediat transferați în Ucraina sau Lituania. Printre aceștia se numără și militantul Ales Bialiațki, colaureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2022, precum și Maria Kolesnikova și Viktor Babariko, figuri marcante ale opoziției. Bialiațki, într-un interviu acordat AFP după eliberarea sa, a declarat că autoritățile bieloruse duc o „politică schizofrenică: ei eliberează pe de o parte, iar pe de altă parte întemnițează”.
Potrivit ONG-ului bielorus de apărare a drepturilor omului Viasna, Republica Belarus numără în continuare peste o mie de deținuți politici, printre care opozantul istoric Mikola Statkevici, eliberat în septembrie, dar retrimis la închisoare după ce a refuzat să părăsească țara. Această situație subliniază complexitatea și contradicțiile regimului Lukașenko, care continuă să se confrunte cu presiuni interne și externe semnificative.
În concluzie, grațierea recentă a lui Lukașenko poate fi văzută ca un gest simbolic, dar rămâne de văzut dacă acesta va duce la o schimbare reală în politica bielorusă. Experții sugerează că regimul trebuie să facă progrese concrete în ceea ce privește drepturile omului pentru a câștiga încrederea comunității internaționale.
În absența unor reforme semnificative, este puțin probabil ca această grațiere să schimbe percepția globală asupra regimului său autoritar.