Lipsă de cvorum și dispute interne
Curtea Constituțională a României s-a reunit luni, 29 decembrie 2025, pentru a analiza constituționalitatea legii pensiilor magistraților, dar ședința a fost amânată din nou din cauza lipsei de cvorum. Potrivit președintei CCR, Simina Tănăsescu, "am constatat că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă, azi nu a putut fi întrunit. Ședința de deliberări nu este terminată". Această situație a fost determinată de absența a patru judecători numiți de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.
Președinta CCR a subliniat că "studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră", referindu-se la motivele invocate de judecătorii absenți pentru a solicita amânarea ședinței. Aceasta a explicat că aspectele legate de studiile de impact nu fac parte din dosarul care se află pe masa Curții, ceea ce a ridicat semne de întrebare în rândul opiniei publice cu privire la motivele reale ale boicotului.
Următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie 2026, la ora 10:00, iar până atunci se așteaptă o clarificare din partea Ministerului Justiției cu privire la modificările propuse în legislație. Proiectul de lege, asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, prevede modificări semnificative în ceea ce privește vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor, generând controverse în rândul magistraților.
Cei patru judecători care au lipsit au motivat anterior absența prin necesitatea de a studia mai bine legea și de a solicita Ministerului Justiției un studiu de impact. Absența lor a blocat complet deliberările, deoarece legea prevede că toți cei nouă judecători trebuie să fie prezenți pentru validarea unei hotărâri. Această situație a fost criticată de numeroși politicieni și experți, care au subliniat că CCR nu își poate permite astfel de blocaje.
Gheorghe Stan, unul dintre judecătorii absenți, a fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) și a fost numit membru al CCR în 2019. Bogdan Licu, judecător la CCR din 2022, are o experiență semnificativă în funcții de conducere în Parchetul General și CSM. Cristian Deliorga, cunoscut pentru implicarea sa în cazul Mircea Băsescu, și Mihai Busuioc, recent numit în 2025, completează lista absenților.
Proiectul de lege privind pensiile magistraților a suscitat reacții vehemente din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care a contestat modificările aduse. Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ICCJ, a acuzat că noua lege "discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standardele internaționale, și afectează brutal independența justiției". De asemenea, Alistar a subliniat că plafonarea pensiilor la 70% creează o discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu.
Pe plan european, normele comunitare nu impun ca pensiile de serviciu să fie plătite exclusiv de stat, iar judecătorii din România se confruntă cu o discrepanță majoră între pensiile lor și cele ale altor categorii profesionale. Criticile din partea ICCJ și posibilele modificări ale legii ar putea afecta semnificativ imaginea României în contextul monitorizărilor internaționale.
În această situație tensionată, senatorul PNL, Daniel Fenechiu, a acuzat un blocaj "fără suport logic și moral" la CCR. Acesta a subliniat că, fără o soluție rapidă, CCR ar putea continua să amâne termenul, ceea ce ar afecta grav credibilitatea instituției. Fenechiu a declarat: "Ne facem de râs în toată Europa". În opinia sa, este evident că nu mai este nevoie de un studiu de impact și că motivele invocate de judecători sunt doar o tergiversare a reformei.
Această criză la CCR reflectă tensiuni interne și o divizare profundă între judecătorii numiți de PSD și cei care susțin reformele propuse de Guvern. Conform surselor interne, absența celor patru judecători a fost speculată ca o încercare de a bloca proiectul de lege, având în vedere că s-a vorbit despre o majoritate favorabilă acestuia în rândul celorlalți cinci judecători. Această situație ar putea avea implicații semnificative pentru viitorul sistemului judiciar din România și pentru modul în care sunt gestionate reformele în domeniul justiției.
În concluzie, tensiunea din cadrul CCR și absența judecătorilor numiți de PSD pun într-o lumină proastă instituția și ridică întrebări cu privire la independența justiției și la eficiența proceselor legislative.
Cu un nou termen stabilit pentru 16 ianuarie 2026, se așteaptă să vedem cum va evolua această situație și ce măsuri vor fi luate pentru a depăși impasul actual.