Percepții despre guvernare și stres
Românii încheie anul 2025 cu o percepție divizată: majoritatea declară că a fost un an bun pentru ei personal, dar consideră, în proporții ridicate, că 2025 a fost un an rău pentru România și că țara merge într-o direcție greșită. Potrivit unui sondaj IRES dat publicității luni, 68% dintre români afirmă că, personal, au avut un an bun sau foarte bun, în timp ce 63% cred că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România. "Anul 2025 este perceput de români ca un an al rezistenței, nu al progresului", a declarat directorul IRES, domnul Vasile Dâncu.
Conform sondajului național realizat de IRES, majoritatea populației spune că s-a descurcat la nivel personal, însă fără sentimentul că lucrurile se îndreaptă într-o direcție mai bună pentru țară. Creșterea stresului, presiunile economice și lipsa de încredere în modul în care sunt luate și explicate deciziile publice conturează un climat social dominat de adaptare forțată și scepticism.
Peste două treimi (68%) dintre participanții la sondaj apreciază că anul 2025 a fost bun sau foarte bun pentru ei personal, semn al unei capacități ridicate de adaptare individuală într-un context general dificil. Cu toate acestea, 42% dintre respondenți spun că situația financiară s-a înrăutățit față de 2024, în timp ce doar 21% afirmă că situația lor financiară s-a îmbunătățit.
De asemenea, 51% dintre români consideră că 2025 a fost mai rău decât 2024 din perspectiva nivelului de stres perceput. Peste jumătate (52%) dintre români spun că au trecut prin momente de tristețe în 2025, iar 62% au avut cel puțin un motiv de mare bucurie în acest an. În contrast, pentru doar o treime dintre respondenți, 2025 a adus realizări sau succese notabile în plan personal sau profesional.
În ceea ce privește reformele guvernamentale, peste 60% dintre participanții la sondaj consideră că acestea nu sunt echitabile și că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele. Impactul asupra nivelului de trai este perceput predominant ca negativ, 53% dintre respondenți declarând că au resimțit efectele reformelor asupra nivelului de trai al lor și/sau al familiei.
Încrederea românilor în profesiile asociate cu protecția și serviciile publice directe, precum pompierii, medicii, profesorii și asistenții medicali, este, în continuare, la cote ridicate, în timp ce politicienii sunt pe ultimul loc, continuându-și scăderea continuă din ultimii ani. Aceste date conturează imaginea unui an dificil pentru societatea românească, marcat de insecuritate economică, polarizare politică și socială și scăderea încrederii în instituții, conform IRES.
Economia rămâne principala sursă de stres a românilor, iar politicile publice sunt evaluate critic nu doar pentru efectele lor, ci mai ales pentru lipsa de transparență, echitate și comunicare. În acest context, diferența dintre „cum ne descurcăm fiecare" și „cum merge România" devine una dintre cele mai relevante concluzii ale anului 2025.
Nivelul de satisfacție cu modul în care respondenții trăiesc este în scădere comparativ cu anii anteriori. Doar jumătate dintre români se declară mulțumiți de viața lor, iar aproape la fel de mulți se declară nemulțumiți. Această distribuție arată o capacitate de adaptare și reziliență individuală, chiar și într-un context general dificil, comparativ cu 2024.
Aceste date sugerează că presiunile externe (economice, sociale, politice) au un impact direct asupra stării psihologice, în timp ce familia funcționează ca un mecanism de sprijin, concluzionează IRES. Rezultatele indică un climat general de insecuritate multiplă: economică, politică, informațională și geopolitică.
O majoritate covârșitoare a respondenților consideră că România merge într-o direcție greșită, doar un sfert dintre români fiind de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. Tinerii cu vârste între 18–35 ani, persoanele cu studii superioare ori cei care locuiesc în mediul urban sunt relativ mai puțin negativi, în timp ce mai critici sunt respondenții de peste 51 de ani, cei care locuiesc în mediul rural și cei cu educație scăzută (cel mult opt clase).
Comparativ cu anul 2024, majoritatea românilor consideră că, în 2025, capitolul relațiile internaționale ale României este evaluat ceva mai pozitiv, 16% dintre cei chestionați cred că 2025 a fost mai bun decât 2024 la acest capitol, iar 33% consideră că a fost la fel. Persoanele cu vârste între 51–65 ani și peste 65 de ani, cele cu educație scăzută și care locuiesc în rural tind să evalueze, în proporții mai ridicate, în termeni negativi anul 2025 pentru România.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.012 respondenţi, cu vârsta de 18+ ani, selectat simplu şi aleatoriu, reprezentativ la nivel naţional, cu o eroare maximă tolerată de ±3,1%, în perioada 4–17 decembrie 2025, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).
Studiul face parte din programul de responsabilitate socială al IRES.