Analiza tendințelor sociale
Arătat ultimii reprezintă subiectul principal al acestui articol. În ultimii doi ani, România a trecut printr-o serie intensă de procese electorale: alegeri locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale — acestea din urmă chiar de două ori, după anularea scrutinului din noiembrie 2024 — dar și alegeri parțiale organizate inclusiv în Capitală. Această perioadă electorală prelungită a scos mai clar la iveală diviziunile din societate și tendințele iliberale, afirmă politologul George Jiglău pentru „Adevărul”.
*„Aș spune că au creat contextul prin care aceste dinamici care în mod clar existau deja în societatea românească au ieșit la iveală și au fost foarte aproape să câștige. Încă n-au câștigat, dar mai vin alte alegeri, că așa e în democrație. Deci asta aș zice că ne-au adus cei 2 ani de alegeri. Avem o imagine mai clară cu privire la unde suntem în mod real ca societate”, explică acesta.*
Politologul subliniază că tendințele conservatoare și iliberale nu au fost generate de aceste alegeri, ci existau de mult timp, însă au fost ignorate: *„Noi am avut semnale din trecut, dar cumva ne-am tot amăgit așa unii pe alții, taberele din societatea românească. Adică știam bine că societatea românească e conservatoare, știam că tinde să pună ștampila fără probleme pe figuri de genul Dragnea sau oameni din ăștia care oricum, și din partidele existente deja dădeau semne de iliberalism și de ultraconservatorism și de atitudini mai ambigue cel puțin, dacă nu împotriva valorilor liberale de tip european. Aveam semn, dar cumva ziceam, hai, că în sondaje suntem totuși 70% pro-europeni sau uite, reverendumul pentru familie”.*
Acesta adaugă că votul oferă o imagine realistă asupra societății, fără însă a fi responsabil pentru amplificarea fenomenelor sociale, rolul major fiind jucat de mediul online: *„Acum, și după ce s-a întâmplat anul trecut la prezențialele anulate, și după prezidențialele de anul ăsta, că turul întâi nu ne minte, acolo suntem, avem o imagine mai clară cu unde suntem cu adevărat și încă mai avem de pus cap la cap bucăți de realitate, în raport cu ce nume amplifică dinamicile respective. Dar, în niciun caz n-aș spune că alegerile amplifică dinamicile astea”.*
În opinia sa, societatea românească se vede astăzi mai limpede pe sine, cu toate faliile și tensiunile sale: *„Alegerile astea ne-au pus în fața unei oglinzi și ne vedem așa cum suntem, ca societate, extrem de divizați, pe niște chestiuni de valori extrem de importante, cu impact direct asupra felului în care trăim, și care sunt, după mine, mult mai importante. Aici vorbim de niște probleme mult mai profunde, care se manifestă în continuare și pe care s-ar putea să nu le mai vedem”, concluzionează George Jiglău.*
Scrutinul europarlamentar și cel local din iunie 2024 au fost dominate de alianța PSD–PNL, care a obținut 48,55% din voturi pentru lista de eurodeputați și cele mai multe mandate de primari. Tot atunci, Nicolae Ștefănuță a devenit singurul europarlamentar independent ales, iar Nicușor Dan a câștigat Primăria Capitalei cu 42,81% din voturi. România a trimis, de asemenea, opt reprezentanți ai formațiunilor de extremă dreaptă AUR și SOS România în Parlamentul European.
La finalul anului 2024, noul Parlament avea aproape o treime dintre membri proveniți din partide suveraniste: AUR, SOS România și POT, formațiune care și-a declarat sprijinul pentru candidatul independent Călin Georgescu. Criza politică majoră a fost provocată de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 și reluarea lor în 2025, context care a generat proteste violente în București, mai ales după respingerea candidaturii lui Călin Georgescu.
Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din mai 2025 a confruntat două direcții opuse — izolaționism vs. orientare occidentală — transformând scrutinul într-un test decisiv. Nicușor Dan a reușit să recupereze diferența din primul tur (20,99% față de 40,96% pentru George Simion) și a câștigat președinția cu 53,60%.
Ultimul episod electoral a fost reprezentat de alegerile parțiale pentru funcția de primar general al Capitalei, unde edilul Sectorului 6 a obținut 36,16%, devansând-o cu peste zece puncte pe candidata AUR, Anca Alexandrescu (21,84%).