Anunțul ministrului Sănătății
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat luni, 29 decembrie 2025, că s-au încheiat ultimele plăți pentru anul 2025 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). "Am accelerat plățile, am redus blocajele și am lucrat pentru ca investițiile să fie implementate corect, în termene și cu riscuri cât mai mici", a afirmat Rogobete. Conform datelor prezentate de acesta, în 2023 au fost efectuate plăți în valoare de 108 milioane de lei, în 2024 suma a crescut la 1,1 miliarde de lei, iar în semestrul I din 2025 s-au realizat plăți de 735 milioane de lei. În semestrul II din 2025, plățile au atins valoarea de 2,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 240% față de semestrul I, evidențiind astfel capacitatea de mobilizare și maturizarea mecanismelor de plată.
Rogobete a subliniat că, în total, Ministerul Sănătății a efectuat plăți de 4,45 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 68,7% din bugetul total alocat sănătății prin PNRR. Aceste fonduri au fost direcționate către dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente de screening și diagnostic, reabilitarea și dotarea secțiilor de terapie intensivă (ATI) și achiziția de echipamente pentru controlul și reducerea infecțiilor nosocomiale în 119 spitale. De asemenea, s-au alocat resurse pentru înființarea, extinderea, modernizarea și dotarea ambulatoriilor de specialitate (69 de spitale) și pentru extinderea și modernizarea ATI pentru nou-născuți (37 de spitale).
Alte fonduri au fost alocate pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din sănătate, precum și pentru dezvoltarea noii platforme digitale pentru asigurările de sănătate, PIAS, gestionată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Proiectele includ și construcția celor 8 spitale noi finanțate prin PNRR, care sunt esențiale pentru îmbunătățirea serviciilor medicale din România.
În comparație cu anii anteriori, ritmul accelerat al plăților prin PNRR indică o schimbare semnificativă în gestionarea fondurilor europene în domeniul sănătății. Conform datelor Eurostat, România a avut o rată de absorbție a fondurilor europene inferioară mediei UE în anii anteriori, ceea ce a dus la întârzierea implementării proiectelor importante pentru sistemul de sănătate. Cu toate acestea, progresele recente sugerează că autoritățile române au învățat din lecțiile trecutului și au reușit să îmbunătățească eficiența procesului de plată.
Criticii, totuși, subliniază că, deși s-au realizat progrese, există încă provocări în implementarea proiectelor și în asigurarea transparenței utilizării fondurilor. De exemplu, unele ONG-uri au solicitat o monitorizare mai atentă a cheltuielilor pentru a preveni risipa și a asigura că fondurile sunt utilizate în mod eficient. În acest context, Ministerul Sănătății a promis că va continua să colaboreze cu organizațiile civile pentru a asigura o gestionare transparentă a proiectelor finanțate prin PNRR.
Pe scurt, anul 2025 a marcat o etapă importantă în ceea ce privește utilizarea fondurilor PNRR în domeniul sănătății din România. Creșterea semnificativă a plăților reflectă o capacitate mai bună de mobilizare a resurselor și o dorință de a îmbunătăți infrastructura medicală.
Ministerul Sănătății își propune să finalizeze toate proiectele în termenii stabiliți și să continue să sprijine dezvoltarea sistemului de sănătate prin alocarea eficientă a fondurilor disponibile.