Lipsa de comunicare oficială
Discuțiile recente despre un posibil studiu de impact solicitat de Curtea Constituțională (CCR) în legătură cu legea pensiilor magistraților au generat nelămuriri în rândul opiniei publice. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat pe 29 decembrie 2025, într-un interviu la Digi24, că instituția pe care o conduce nu a primit nicio solicitare oficială referitoare la un astfel de studiu. „Nu cunosc nimic despre un studiu de impact”, a afirmat Marinescu, subliniind că informațiile pe această temă au fost preluate din media, fără a exista o comunicare oficială din partea CCR.
Ministrul Justiției a explicat că Ministerul nu participă la procedurile de la CCR și a evidențiat că rolul Curții este de a analiza exclusiv aspectele de constituționalitate. „Dacă ni se va solicita ceva în mod concret, vom acționa loial și corect”, a adăugat acesta.
Simina Tănăsescu, președinta CCR, a confirmat că ședințele dedicate legii pensiilor magistraților au fost amânate din lipsă de cvorum, subliniind totodată că studiile de impact nu sunt criterii pentru analiza constituționalității legilor. „Studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a precizat ea. Tănăsescu a menționat că, deși aceste studii sunt prevăzute de lege pentru procesul de adoptare a actelor normative, rolul lor în analiza constituțională este limitat.
Următorul termen pentru deliberarea legii pensiilor magistraților este programat pe 16 ianuarie, la ora 10:00. Curtea a amânat aceste deliberări de mai multe ori, iar recent, lipsa cvorumului a fost cauzată de absența a patru judecători propuși de PSD. Conform surselor din CCR, aceștia au solicitat un studiu de impact, însă Tănăsescu a reiterat că acest document nu este relevant în contextul actual.
Noul proiect de lege prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani și limitarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Acest proiect a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a solicitat menținerea pensiilor aproape de nivelul ultimului salariu încasat. Premierul Ilie Bolojan a insistat pentru limitarea pensiilor, provocând controverse în rândul magistraților.
Reforma pensiilor magistraților a fost marcată de tensiuni, iar prima variantă a fost declarată neconstituțională de CCR pe 20 octombrie 2025, din cauza lipsei avizului CSM, chiar dacă acesta este consultativ. Această situație a generat o serie de discuții în spațiul public, iar ministerul de justiție se află într-o poziție delicată, având în vedere presiunea de a răspunde solicitărilor CCR.
Pe fondul acestor evenimente, se așteaptă cu interes deciziile ce vor fi luate de CCR în ședința din 16 ianuarie, care ar putea influența semnificativ viitorul legislativ al pensiilor magistraților.
Rămâne de văzut cum se va desfășura colaborarea între Ministerul Justiției și CCR în contextul acestor discuții și ce impact va avea asupra reformei în ansamblu.