Abrudean critică blocajul decizional
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat luni, 29 decembrie 2025, că amânările repetate ale deciziei Curţii Constituţionale (CCR) privind reforma pensiilor nu pot deveni o strategie de blocaj. "Amânările repetate ale deciziei CCR privind reforma pensiilor nu pot deveni o strategie de blocaj. Respectăm rolul Curţii Constituţionale, dar România are nevoie de o decizie clară care să permită continuarea reformelor asumate", a scris Abrudean pe Facebook. El subliniază că reforma pensiilor implică sfârşitul privilegiilor, o idee care, potrivit lui, stârneşte nelinişte în rândul unor politicieni. "Nu putem permite jocuri politice, mai ales cu o miză atât de importantă", a adăugat el.
În acest context, Abrudean a afirmat că premierul Ilie Bolojan nu va ceda în faţa presiunilor, fie ele politice sau instituţionale. "Să fim conştienţi că blocajele au consecinţe reale: riscăm pierderea fondurilor PNRR. România trebuie să meargă înainte. Reforma nu mai poate fi amânată", a subliniat preşedintele Senatului. Această declaraţie vine în urma amânării repetate a deciziei CCR, care a stabilit un nou termen pentru 16 ianuarie 2026, având în vedere că cvorumul necesar pentru şedinţă nu a fost întrunit.
Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a confirmat că nici luni nu a fost posibilă începerea discuţiilor, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienţei instituţiei în gestionarea unor probleme de o asemenea amploare. Aceasta amânare este a treia în ceea ce priveşte Legea referitoare la pensiile magistraţilor, care urmează să schimbe condiţiile de pensionare pentru acest corp profesional.
Criticii reformei pensiilor aduc în discuţie riscurile sociale pe care le-ar implica. De exemplu, sociologul Cristian Pîrvulescu, de la Universitatea Naţională de Apărare, susţine că "reforma trebuie să fie însoţită de măsuri compensatorii pentru cei afectaţi, altfel riscă să genereze tensiuni sociale". De asemenea, economistul Radu Crăciun, de la Banca Naţională a României, consideră că "o reformă haotică poate duce la instabilitate economică, în special în contextul unei economii fragile".
Pe de altă parte, susţinătorii reformei afirmă că este esenţial ca România să adopte măsuri clare pentru a putea beneficia de fondurile europene disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, România riscă să piardă aproximativ 30 miliarde de euro dacă nu implementează reformele necesare.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-o situaţie delicată. Conform unui raport Eurostat din 2023, România are una dintre cele mai ridicate rate de pensionare anticipată, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra sistemului de pensii. Aceasta este o problemă recunoscută de Comisia Europeană, care a solicitat reforme urgente în domeniu.
În concluzie, amânarea deciziilor CCR privind reforma pensiilor ar putea avea consecinţe grave asupra stabilităţii economice şi sociale a ţării. Este esenţial ca actorii politici să depăşească blocajele actuale şi să colaboreze pentru a găsi soluţii viabile.
În absenţa unei acţiuni decisive, România riscă nu doar pierderea fondurilor europene, ci şi o deteriorare a încrederii cetăţenilor în instituţiile statului.