Judecători PSD părăsesc sala
Culisele ședinței reprezintă subiectul principal al acestui articol. În data de 28 decembrie 2025, judecătorii Curții Constituționale (CCR) s-au confruntat cu o situație tensionată în timpul unei ședințe dedicate discuțiilor despre legea pensiilor speciale pentru magistrați. Potrivit surselor judiciare citate de Antena 3 CNN, patru dintre judecătorii propuși de PSD – Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc și Bogdan Licu – au părăsit sala de ședință, solicitând un studiu de impact din partea Ministerului Justiției înainte de a putea continua deliberările. Simina Tănăsescu, președinta CCR, a refuzat cererea de amânare, ceea ce a condus la absența cvorumului necesar pentru vot. "Este esențial ca toate aspectele legate de această lege să fie analizate cu maximă responsabilitate", a declarat Tănăsescu la finalul ședinței.
Legea în discuție, care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani și modificări ale modului de calcul al pensiilor, a fost aprobată de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Conform proiectului, pensia de serviciu nu va depăși 70% din ultima indemnizație netă, iar perioada de tranziție pentru implementarea acestor modificări este extinsă la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Această inițiativă a primit un aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a avertizat asupra posibilelor discriminări între magistrați și alte categorii de pensionari.
Pentru ca CCR să poată vota, este necesar să fie prezenți cel puțin șase judecători, iar absența celor patru a împiedicat desfășurarea ședinței. În plus, în timpul discuțiilor, s-au evidențiat divergențele de opinie între judecătorii prezenți, unii susținând că studiile de impact sunt irelevante pentru analiza constituționalității legilor. "Nu putem ignora importanța unei analize complete, dar trebuie să respectăm și cadrul legal existent", a adăugat Tănăsescu.
Judecătorii care au părăsit sala au fost numiți de către Parlament, la propunerea PSD. Gheorghe Stan, fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, a fost numit în 2019. Bogdan Licu, judecător al CCR din 2022, a ocupat anterior funcții importante în Ministerul Public. Cristian Deliorga, numit în 2019, este cunoscut pentru sentința de condamnare a lui Mircea Băsescu. Mihai Busuioc, recent numit în iulie 2025, a fost președinte al Curții de Conturi.
Reacțiile la aceste evenimente au fost variate. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a criticat dur comportamentul judecătorilor CCR, afirmând că "nu se poate să ieși din sală de două ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România". Aceste comentarii reflectă îngrijorările legate de integritatea și funcționarea CCR, care joacă un rol crucial în menținerea echilibrului între puterile statului.
Legea pensiilor magistraților a fost contestată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a argumentat că modificările propuse ar discrimina magistrații în raport cu alte categorii de pensionari. Purtătorul de cuvânt al ICCJ, Victor Alistar, a declarat că aceste modificări "încalcă brutal independența justiției" și că este esențial ca magistrații să beneficieze de un sistem de pensii care să reflecte statutul lor constituțional garantat.
Următoarea ședință a CCR este programată pentru 16 ianuarie 2026, iar părțile implicate așteaptă cu interes un rezultat care să clarifice viitorul pensiilor magistraților. Această situație complicată subliniază provocările cu care se confruntă sistemul judiciar românesc și nevoia de transparență și responsabilitate în procesul legislativ.
În concluzie, blocajul de la CCR referitor la legea pensiilor speciale pentru magistrați evidențiază tensiunile existente între diferitele instituții ale statului. Cu toate că există voci care susțin nevoia de reformă în sistemul de pensii, este crucial ca toate deciziile să fie luate cu respectarea strictă a principiilor constituționale și a drepturilor fundamentale ale magistraților.
Așteptările sunt mari pentru următoarea întâlnire, care va determina în continuare direcția legislativă pe această temă atât de importantă pentru justiția din România.