Controverse privind pensiile magistraților
Cei patru judecători ai Curții Constituționale care nu s-au prezentat la ședința din 29 decembrie 2025, în care urma să fie analizată legea pensiilor magistraților, susțin că absența lor a fost determinată de nerespectarea procedurilor legale și a regulilor interne ale CCR. Această ședință s-a încheiat fără deliberări, din cauza lipsei de cvorum, având în vedere că în sală s-au aflat doar cinci dintre cei nouă judecători constituționali. În urma acestei situații, a fost stabilit un nou termen de judecată pentru 16 ianuarie 2026. Potrivit unui comunicat de presă comun al judecătorilor care au lipsit, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, aceștia au explicat motivele absenței lor. "Având în vedere situația creată în cadrul Curții Constituționale cu ocazia judecării dosarului privind pensiile magistraților, precum și declarația publică a doamnei Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, considerăm necesar să formulăm următoarele clarificări în vederea unei informări corecte a opiniei publice", au spus judecătorii.
Aceștia au detaliat că sesizarea referitoare la obiecția de neconstituționalitate a legii privind modificarea pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie 2025. În aceeași zi, președinta CCR s-a desemnat judecător-raportor și a stabilit termenul de judecată pentru 10 decembrie, într-un interval considerat neobișnuit de scurt. "Sesizarea a fost înregistrată la ora 14.45, iar termenul a fost stabilit pentru mai puțin de trei zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale", subliniază judecătorii. La termenul din 10 decembrie, raportul întocmit a fost incomplet, ceea ce a dus la amânarea dosarului, cu un nou termen stabilit pentru 28 decembrie 2025, o zi de duminică, o altă situație calificată ca lipsită de precedent.
Judecătorii au solicitat deja amânarea pentru luna ianuarie 2026, având în vedere că celelalte dosare din acea ședință au fost reprogramate pentru 22 ianuarie, însă cererea a fost respinsă de conducerea Curții. "Chiar dacă judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea, președinta Curții Constituționale a refuzat să procedeze în mod similar", afirmă aceștia. În legătură cu ședința de deliberare din 28 decembrie 2025, judecătorii au formulat o cerere de amânare a pronunțării, la care s-au raliat patru membri ai Plenului. Aceștia au invocat necesitatea solicitării unui punct de vedere din partea Guvernului, precum și completarea raportului de către judecătorul-raportor, însă cererea lor a fost ignorată.
"Cererea formulată în baza dispozițiilor legale a fost ignorată de conducerea Curții, care a refuzat fără justificare să aplice dispozițiile legale", acuză cei patru magistrați. Astfel, aceștia au decis să părăsească sala de ședință, ceea ce a dus la lipsa cvorumului prevăzut de lege. "Prin urmare, absența noastră de la ședința din 29 decembrie nu a fost un blocaj al activității Curții, ci o formă de protest față de procedura adoptată", au declarat judecătorii.
Aceștia au subliniat că luarea unei decizii într-un ritm accelerat riscă să afecteze calitatea deliberării. "Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii deciziilor Curții. În cauze de o asemenea importanță, timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept", au conchis Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.
Într-o altă direcție, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, Ovidiu Voicu, a declarat că amânările repetate de la CCR privind pensiile magistraților ar putea ascunde o negociere politică. "Este o influență clară politică între zona reformistă și o zonă conservatoare", a spus Voicu, subliniind că amânările ar putea fi parte a unei negocieri pe teme mai largi, inclusiv reformele administrative. "Mesajul politic din partea PSD și a părții din PNL care nu este reformist este că putem amâna lucrurile dacă nu acceptați cererile noastre", a adăugat acesta. Voicu susține că cererile în discuție sunt legate de reforma administrației publice și de sistemul de achiziții publice.
Această situație scoate la iveală complexitatea procesului legislativ și politic în România, cu implicații asupra bunei funcționări a instituțiilor statului. În concluzie, absența judecătorilor a fost o reacție la nerespectarea procedurilor legale, iar amânările repetate ridică întrebări despre influențele politice asupra justiției.
Următoarea ședință va avea loc pe 16 ianuarie 2026, iar comunitatea așteaptă cu interes clarificările necesare și un verdict asupra acestei legi controversate.