Studiu inovator promite soluții
Un nou studiu preclinic contrazice o teorie veche de un secol despre boala Alzheimer. Cercetătorii de la University Hospitals (UH), Case Western Reserve University și Louis Stokes Cleveland VA Medical Center au arătat, în cadrul unei cercetări publicate în revista Cell Reports Medicine, că boala Alzheimer poate fi reversibilă în modele animale, cu recuperare neurologică completă, nu doar prevenită sau încetinită. Potrivit dr. Andrew A. Pieper, director al Brain Health Medicines Center din cadrul Institutului Harrington Discovery, „rezultatele sunt neașteptat de încurajatoare”.
Boala Alzheimer a fost considerată timp de peste 100 de ani o afecțiune ireversibilă, iar cercetarea s-a concentrat aproape exclusiv pe prevenție sau încetinirea progresiei acestei afecțiuni neurodegenerative. Studiul recent sugerează că, în anumite condiții, creierul afectat sever ar putea recupera funcția pierdută. Aceasta este o schimbare semnificativă în paradigma de tratament a acestei boli devastatoare.
Cercetarea a fost realizată prin analiza atât a modelelor animale, cât și a probelor de creier uman, unde cercetătorii au identificat un factor comun major asociat cu boala Alzheimer: scăderea semnificativă a nivelului de NAD+ (nicotinamidă adenină dinucleotidă), o moleculă esențială pentru producerea energiei la nivel celular. Conform datelor, NAD+ este necesară pentru funcționarea normală și supraviețuirea celulelor, iar nivelurile sale scad în mod natural odată cu înaintarea în vârstă. În creierul persoanelor cu Alzheimer, reducerea nivelului acestei molecule este mult mai accentuată.
Pentru experimente, echipa a utilizat două modele diferite de șoareci modificați genetic. Unul dintre modele exprimă mai multe mutații umane implicate în procesarea amiloidului, iar celălalt poartă o mutație umană a proteinei tau. Ambele proteine sunt implicate timpuriu în boala Alzheimer. Șoarecii au dezvoltat modificări cerebrale similare celor observate la pacienți, inclusiv deteriorarea barierei hemato-encefalice, degenerarea axonilor, inflamație cerebrală și acumulare extinsă de leziuni oxidative, însoțite de deficite cognitive severe.
După ce au confirmat scăderea accentuată a NAD+ în creier, cercetătorii au testat două strategii: prevenirea pierderii acestui echilibru energetic înainte de apariția bolii și refacerea acestuia după ce boala era deja avansată. Abordarea s-a bazat pe cercetări anterioare ale echipei, publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences - PNAS, care au arătat că restabilirea echilibrului NAD+ poate duce la recuperare structurală și funcțională după traumatisme cerebrale severe.
În acest studiu, echilibrul NAD+ a fost restabilit prin administrarea unui agent farmacologic numit P7C3-A20, dezvoltat în cadrul laboratorului UH. Rezultatele au arătat că menținerea echilibrului NAD+ a prevenit apariția bolii Alzheimer la șoareci. Mai mult, inițierea tratamentului în stadii avansate a dus la corectarea principalelor modificări patologice generate de mutațiile genetice. În ambele modele animale, funcția cognitivă a fost complet recuperată, iar nivelurile sanguine ale proteinei tau fosforilate la poziția 217, un biomarker clinic recent aprobat pentru boala Alzheimer la oameni, au revenit la valori normale.
Dr. Pieper a subliniat că obținerea acelorași efecte în două modele animale diferite, determinate de mecanisme genetice distincte, susține ipoteza că restabilirea echilibrului energetic cerebral ar putea avea relevanță și pentru pacienți. Cu toate acestea, cercetătorii atrag atenția că suplimentele disponibile fără prescripție, menite să crească nivelul de NAD+, au demonstrat în modele animale creșteri excesive ale acestei molecule, asociate cu risc oncologic. P7C3-A20, pe de altă parte, nu crește NAD+ peste valorile fiziologice, ci ajută celulele să își mențină echilibrul în condiții de stres sever.
Această diferență este considerată esențială pentru siguranța pacienților. Autorii studiului subliniază că rezultatele se referă exclusiv la modele animale și că eficiența observată trebuie evaluată în studii clinice atent concepute la om.
Cercetările viitoare vor urmări identificarea componentelor critice ale echilibrului energetic cerebral implicate în recuperare și evaluarea acestei strategii și în alte boli neurodegenerative asociate vârstei.