Amenințări de securitate crescute
Polonia a anunțat o investiție de 2 miliarde de euro în dezvoltarea sistemelor de apărare anti-drone la granița estică, ca răspuns la incursiunile repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian polonez pe parcursul anului 2025. Această mobilizare a fost confirmată de viceministrul Apărării, Cezary Tomczyk, care a subliniat importanța acestei inițiative într-un interviu acordat publicației The Guardian la Varșovia. "Ne așteptăm să avem primele capabilități ale sistemului în aproximativ șase luni, poate chiar mai devreme. Finalizarea întregului sistem va dura 24 de luni", a declarat oficialul.
Începuturile acestei mobilizări datează din perioada pandemiei, când Polonia a început să construiască garduri la granița cu Belarus pentru a combate migrația ilegală stimulată de regimul lui Lukașenko. În prima fază, au fost instalate garduri din sârmă ghimpată, care ulterior au fost înlocuite cu structuri de oțel de 5,5 metri în înălțime. Cu toate acestea, după invazia Rusiei în Ucraina, Polonia a decis să își fortifice granițele cu măsuri de tip militar, construind șanțuri antitanc și bariere de beton.
Noile sisteme de apărare anti-drone vor fi integrate în sistemul de protecție existent, care include mitraliere, tunuri, rachete și sisteme de bruiaj. Potrivit analiștilor, deși aceste capabilități sunt un pas important, niciun sistem nu poate oferi o apărare absolută împotriva unui atac masiv similar cu cel din Ucraina. În acest context, națiunile europene își modernizează rapid capacitățile de apărare pentru a răspunde noilor amenințări.
Reacțiile internaționale la aceste măsuri sunt variate. În timp ce unele state europene își exprimă sprijinul pentru inițiativele de securitate ale Poloniei, altele avertizează asupra riscurilor unei escaladări a tensiunilor în regiune. În septembrie 2025, mai multe drone suspectate a fi rusești au pătruns în spațiul aerian polonez, provocând închiderea unor aeroporturi și mobilizarea avioanelor de luptă. Ministrul de Externe polonez a caracterizat incidentul ca pe o încercare a Rusiei de a testa reacțiile Poloniei.
În acest context, Polonia se pregătește să finalizeze un proiect de fortificare a granițelor estice, estimat la peste 2 miliarde de euro, care va fi finanțat în principal din fonduri europene prin programul SAFE. De asemenea, Varșovia își extinde programele de pregătire militară voluntară și instruirea cetățenilor în abilități de supraviețuire, semnalând o mobilizare mai largă a societății în fața amenințărilor de securitate.
Tomczyk a declarat că vor fi construite centre logistice speciale în localitățile de frontieră, pentru a stoca echipamentele necesare blocării graniței, ce pot fi desfășurate rapid. "Adevărul este că, atâta timp cât Ucraina se apără, Europa nu este expusă unui război convențional strict, dar ne confruntăm cu provocări și acte de sabotaj", a spus el.
Polonia a majorat cheltuielile pentru apărare la 4,7% din PIB, un nivel semnificativ în Uniunea Europeană, pe fondul temerilor legate de operațiunile hibride rusești. Când a fost întrebat despre intențiile Rusiei față de Polonia, Tomczyk a evocat istoricul lung de agresiune rusă în Europa de Est, subliniind că mesajele despre „inamicul zilei” pot schimba rapid.
El a întărit ideea că aceste acțiuni de expansiune sunt adesea folosite ca un instrument politic pentru a menține puterea în Rusia.
"Un război extern devine astfel un instrument de politică internă", a concluzionat Tomczyk, subliniind necesitatea unei reacții ferme și bine coordonate din partea țărilor europene pentru a contracara amenințările actuale.