Așteptări după proteste recente
Decizie importantă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Judecătorii Curții Constituționale se vor pronunța duminică, 28 decembrie 2025, asupra legii pentru care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Această lege vizează creșterea vârstei de pensionare a magistraților și modificarea modului de calcul al pensiei, ambele implementate treptat pe parcursul a 15 ani. Sesizarea de neconstituționalitate a fost depusă de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Discuțiile din cadrul CCR referitoare la acest subiect au avut loc și pe 10 decembrie 2025, când, după mai bine de trei ore de dezbateri, judecătorii au decis să amâne pronunțarea pentru duminica de după Crăciun. Amânarea a survenit în contextul reacțiilor publice provocate de documentarul Recorder „Justiție capturată”, publicat pe 9 decembrie, care a acumulat 4,9 milioane de vizualizări. De asemenea, protestele pe tema justiției s-au intensificat în această perioadă.
Ședința din 10 decembrie a fost una tensionată. „Dezbaterile dintre judecători au început, odată cu venirea raportului judecătoarei Simina Tănăsescu, și sunt puternice”, a afirmat o sursă din CCR. Două surse suplimentare au confirmat pentru HotNews că atmosfera a fost caracterizată de dispute intense.
Legea discutată de CCR este a doua variantă pentru care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, prima variantă fiind respinsă anterior de Curtea Constituțională din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Legea aprobată pe 2 decembrie 2025 include o perioadă de tranziție de 15 ani, în contrast cu 10 ani prevăzut în prima variantă care a fost respinsă în octombrie 2025.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar noul proiect de lege prevede ca pensia să fie de 70% din ultimul salariu net. Conform modificărilor, vârsta de pensionare va crește treptat, ajungând la 65 de ani pentru judecători și procurori până în 2042. În fiecare an, vârsta de pensionare va fi incrementată cu un an.
De asemenea, pensia de serviciu va fi calculată la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă avută. Magistrații vor putea să se pensioneze anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, însă se va aplica o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare.
Raportul prezentat de președinta CCR, Simina Tănăsescu, nu oferă o direcție clară în privința contestației Înaltei Curți, conform surselor din cadrul Curții, și „ridică mai multe întrebări”, potrivit unor analiști. Este o practică în cadrul CCR ca discuțiile între membrii curții să fie mediate de staffuri înainte de ședința de plen, dar în acest caz, dialogul a fost marcat de divergențe puternice.
Judecătorii CCR care urmează să decidă asupra legii sunt aceiași care, cu un vot strâns de 5 la 4, au respins prima variantă a legii în luna octombrie. Atunci, votul a fost favorabil sesizării de neconstituționalitate, iar judecătorii implicați în proces au fost Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc.
Cei patru judecători care au votat împotriva admiterii sesizării, deci pentru constituționalitatea legii, au fost Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei, Csaba Astzalos și Dacian Cosmin Dragoș. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, este o figură importantă în peisajul juridic românesc, având un trecut academic solid și experiență în funcții de conducere, inclusiv ca fost consilier prezidențial. De asemenea, judecătorii Mihai Busuioc și Csaba Asztalos, fiecare cu o carieră remarcabilă în justiție, contribuie la discuțiile din cadrul CCR.
Decizia CCR de mâine va avea implicații semnificative asupra sistemului de justiție din România, influențând nu doar statutul financiar al magistraților, ci și percepția publicului asupra justiției românești. Rămâne de văzut cum va reacționa opinia publică în urma acestei decizii, mai ales în contextul protestelor recente care au evidențiat nemulțumirile legate de sistemul judiciar.
Este esențial ca transparența și responsabilitatea să fie priorități în reformele propuse, pentru a reconstrui încrederea cetățenilor în justiție.