Reducerea bugetelor partidelor
Deciziile guvernului reprezintă subiectul principal al acestui articol. În ciuda negocierilor îndelungate în coaliție, în unele cazuri chiar a opoziției interne, Executivul condus de Ilie Bolojan, instalat în iunie 2025, a reușit în ultimele luni să ia măsuri care reduc bugetele politicienilor, de la parlamentari la liderii locali. Potrivit unei declarații a Ministerului Finanțelor, aceste măsuri sunt parte a unei strategii mai ample de restrângere a cheltuielilor publice.
Între măsurile decise de Guvernul Bolojan în ultimele 6 luni, o serie de hotărâri afectează partidele aflate la guvernare și primarii sau chiar parlamentarii acestora. Coaliția de guvernare a decis în ultima ședință între liderii partidelor scăderea sumelor primite de partide. Conform unui raport al Autorității Electorale Permanente (AEP), subvențiile primite de formațiunile politice ar urma să fie reduse cu 10% în 2026, după o reducere inițială de 40% asumată în iulie 2025.
„În anul 2026, subvenţia alocată partidelor politice se diminuează cu 40% faţă de nivelul acordat în anul 2024”, se menționează în inițiativa guvernamentală. Această măsură are rolul de a ajusta bugetul la realitățile economice actuale, dar și de a răspunde criticilor privind cheltuielile publice excesive. Pe ultima lună din an, partidele au primit 19.987.993 de lei, totalul pe anul în curs ridicându-se la 232.026.252 de lei, conform sumelor cumulate din rapoartele AEP.
Sunt tăiate și sumele primite de aleșii din Legislativ pentru cabinetele parlamentare. În prezent, fiecare parlamentar beneficiază de o sumă forfetară de aproximativ 35.500 de lei pe lună, iar această sumă va scădea cu 3.550 de lei, lăsându-i pe aleși cu aproape 32.000 de lei. Salariul unui parlamentar se ridică la 18.720 de lei brut, ceea ce înseamnă un venit net de aproximativ 11.000 de lei. În cazul funcțiilor de conducere, cum ar fi președintele Camerei Deputaților, salariul poate depăși 23.000 de lei brut.
De asemenea, parlamentarii beneficiază și de alte sume destinate transportului, cazării sau diurnei, care se ridică la 2% din indemnizație. Aceste măsuri sunt parte dintr-o tendință mai largă de austeritate în rândul cheltuielilor publice. O altă măsură importantă convenită în coaliție este reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără a afecta salariile de bază ale angajaților.
Anterior, liderii coaliției conveniseră pentru administrația locală o reducere cu 10% a posturilor total ocupate, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra funcționării instituțiilor locale. O măsură controversată care a venit odată cu pachetul 1 de măsuri fiscal-bugetare, în iulie 2025, amână din nou pensiile speciale ale liderilor locali, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul acestora.
Potrivit unei ordonanțe din 2019, celor care au deținut funcțiile de primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, începând cu 1992, li s-a acordat dreptul la o pensie specială. „Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată”, prevede ordonanța. Plata a fost amânată încă din iulie pentru 1 ianuarie 2027, mai devreme față de anii anteriori, însă este nevoie de o măsură definitivă, altfel România ar putea pierde aproape 900 de milioane de euro din PNRR.
Aceste măsuri ale Guvernului Bolojan reflectă o schimbare de paradigmă în gestionarea resurselor publice, dar și o reacție la presiunea opiniei publice privind cheltuielile politicienilor.
Experții consideră că o astfel de politică ar putea ajuta la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului, dar este esențial ca măsurile să fie implementate cu transparență și responsabilitate.