Riscuri și măsuri de apărare
Pregătiri europa: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Rusia se pregătește de un război cu Europa, iar cetățenii europeni sunt în faza în care sunt gata să discute cu guvernele lor, care trebuie să aibă curajul să o facă, s-a spus recent la o întâlnire confidențială, purtată la Londra. Potrivit CNN, singura modalitate de a preveni un război direct cu Rusia este asigurarea că Europa ar câștiga în cazul izbucnirii unui conflict. Sam Greene, profesor de politică rusă la King’s College London, a declarat: „Cred că există indicii că societățile sunt dispuse să poarte această discuție, dar vedem și guverne care încă nu sunt destul de încrezătoare pentru a purta această discuție cu publicul lor.”
Rusia duce deja un război hibrid împotriva Occidentului, afirmă experții, prin operațiuni de sabotaj și prin introducerea haosului și dezinformării în discuțiile politice interne. Aceștia indică dovezi copleșitoare, inclusiv incursiuni repetate în spațiul aerian al NATO de către avioane și drone rusești, bruiajul GPS în țările baltice, campanii de dezinformare și atacuri de sabotaj împotriva infrastructurii critice din mai multe țări, atribuibile serviciilor secrete rusești. Rusia a negat în mod constant implicarea sa.
Greene a adăugat că “oamenii sunt speriați, mai ales că acest fenomen devine din ce în ce mai vizibil”, subliniind că “vedem drone în afara aeroporturilor” și că există un sentiment tot mai puternic că este doar o chestiune de timp până când una dintre aceste drone va doborî un avion de linie. Deși Moscova nu a lansat atacuri directe împotriva aliaților NATO, experții sugerează că Rusia știe că nu ar putea înfrunta alianța cu capacitățile sale actuale, dar acest lucru s-ar putea schimba.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în termen de cinci ani. Avertismentul a fost susținut de ministrul german de externe, Johann Wadephul, care a afirmat că serviciile de informații germane consideră că Moscova „cel puțin păstrează deschisă opțiunea unui război împotriva NATO până în 2029, cel târziu”. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că „dacă Europa dorește brusc să intre în război cu noi și începe, suntem pregătiți chiar acum”.
Cercetătorii de la Belfer Center for Science and International Affairs de la Harvard Kennedy School au evaluat previziunile oficialilor cu privire la pregătirea și disponibilitatea Rusiei de a lansa un război împotriva NATO, constatând că anii 2027 și 2028 sunt menționați frecvent. Această amenințare a determinat NATO să dezvolte planuri de contingență pentru apărarea statelor baltice, dar experții avertizează că aceste planuri nu sunt susținute de realitate. Jack Watling, cercetător principal la RUSI, a afirmat că „există un plan, dar guvernele nu iau măsurile necesare pentru a-l pune în aplicare.”
De-a lungul decadelor, multe capitale europene au acordat puțină atenție apărării, beneficiind de cea mai lungă perioadă de pace din ultimele secole. Totuși, invazia Ucrainei de către Rusia și retorica președintelui Trump referitoare la scăderea angajamentului SUA față de NATO au determinat majoritatea statelor europene să își crească cheltuielile pentru apărare. Conform datelor NATO, 31 dintre cele 32 de state membre vor atinge în 2025 ținta de 2% din PIB pentru apărare, față de doar șase în 2021. Excepția este Islanda, care nu are forțe armate proprii.
Recent, NATO a convenit să ridice ținta la 5% din PIB până în 2035. Totuși, mulți analiști sunt sceptici, având în vedere presiunile financiare existente asupra majorității țărilor europene. Un sondaj Eurobarometru a arătat că 78% dintre europeni se tem pentru apărarea și securitatea UE în următorii cinci ani, iar o treime consideră apărarea o prioritate bugetară.
Generalul Fabien Mandon, șeful armatei franceze, a generat controverse când a afirmat că Franța trebuie să se pregătească pentru posibile pierderi, subliniind că trebuie „să accepte pierderea copiilor săi” pentru a se proteja. Disponibilitatea cetățenilor de a înțelege amenințarea variază semnificativ, Robin Potter de la Chatham House subliniind că în zonele limitrofe Rusiei, cum ar fi Polonia și statele baltice, amenințarea este percepută ca fiind foarte reală, iar măsurile de apărare sunt deja implementate.
Suedia și Finlanda au actualizat anul trecut îndrumările pentru cetățenii lor cu privire la supraviețuirea în caz de război, iar multe țări au reintrodus recrutarea obligatorie. Potrivit lui Potter, cetățenii care au încredere în instituțiile statului sunt mai dispuși să facă sacrificii pentru binele comun, exemplificând cu statele nordice, unde „apărarea totală” este un concept bine înrădăcinat.
Cu toate acestea, în România, un sondaj CURS a arătat un nivel ridicat de neîncredere în instituții, Armata având o încredere de 81%, în timp ce justiția, Guvernul și Parlamentul sunt percepute ca fiind mai puțin funcționale.