Mesaj de Anul Nou
Preşedintele rus Vladimir Putin a trimis un mesaj de Anul Nou liderului nord-coreean Kim Jong-un, în care laudă „intrarea eroică” a soldaţilor nord-coreeni în războiul din Ucraina. Aceasta a fost raportată pe 25 decembrie 2025 de agenţia de ştiri KCNA, care citează declaraţii oficiale din partea Kremlinului. "Intrarea eroică a soldaţilor Armatei Populare Coreene în luptele de eliberare a regiunii Kursk de ocupanţi şi activităţile ulterioare ale inginerilor coreeni pe teritoriul rus au demonstrat clar prietenia de neclintit" dintre Moscova şi Phenian, se arată în mesaj. Conform analistului militar român, Dan Dungaciu, de la Institutul de Ştiințe Politice şi Relații Internaționale al Academiei Române, această cooperare militară între Rusia şi Coreea de Nord subliniază o nouă dinamică geopolitică în regiune.
Coreea de Nord a fost implicată activ în sprijinul Rusiei în războiul din Ucraina, conform estimărilor serviciilor de informaţii sud-coreene, care afirmă că aproximativ 15.000 de soldaţi nord-coreeni au fost desfăşuraţi în acest conflict. Aceşti soldaţi au jucat un rol în apărarea regiunii Kursk, o zonă strategică pentru Rusia. De asemenea, se estimează că în jur de 2.000 de soldaţi nord-coreeni au murit în timpul acestor confruntări. Această situaţie a fost confirmată de surse oficiale din Phenian, care au recunoscut astfel implicarea trupelor lor în război.
Putin a subliniat, în mesajul său, că legăturile solide dintre cele două naţiuni vor contribui la stabilirea unei ordini globale mai juste, într-o lume multipolară. Aceasta reflectă o tendinţă mai largă în care Rusia caută să îşi consolideze alianţele cu statele care sunt percepute ca fiind ameninţate de influenţa occidentală. Această colaborare este reglementată de un acord de apărare reciprocă semnat în 2024, în timpul unei vizite a lui Putin în Coreea de Nord.
Analizând contextul actual, expertul în relaţii internaţionale, Radu Magdin, a declarat pentru un post de radio local că „aceste relaţii între Rusia şi Coreea de Nord sunt o reacţie la sancţiunile internaţionale şi la izolarea acestor state pe scena globală”. El a subliniat că această cooperare militară ar putea avea implicaţii majore pentru securitatea regională, în special în contextul tensiunilor dintre Coreea de Sud, Japonia şi aliaţii lor din vest.
Pe lângă aspectele militare, Kremlinul a anunțat că Putin nu va susţine discursul său anual despre starea naţiunii, un eveniment important în calendarul politic rus. Această decizie a fost comunicată de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a declarat că „intervenţia în camerele reunite ale parlamentului rus va avea loc la momentul potrivit”. Această situaţie este cu atât mai remarcabilă cu cât Putin nu a anulat niciodată acest discurs în anii anteriori, iar prima dată când a lipsit a fost în 2022, în contextul invaziei Ucrainei.
Conform Constituţiei ruse, preşedintele este obligat să se adreseze anual ambelor camere ale parlamentului pentru a discuta despre gestionarea statului şi planurile de viitor. Cu toate acestea, contextul economic dificil în care se află Rusia, împreună cu avansul lent al forţelor ruse în Ucraina şi perspectivele slabe pentru un acord de pace, ar putea explica această amânare. De asemenea, se observă o tendinţă de concentrare a puterii în mâinile lui Putin, care a optat în schimb pentru conferinţe de presă regulate unde poate controla mesajul transmis publicului.
În concluzie, mesajul lui Putin către Kim Jong-un nu doar că subliniază o intensificare a relaţiilor între Rusia şi Coreea de Nord, dar reflectă şi o strategie mai amplă a Moscovei de a-şi consolida alianţele în faţa presiunilor internaţionale. Aceasta ar putea avea efecte pe termen lung asupra echilibrului de putere în regiune, în special în contextul conflictului din Ucraina.
În viitor, este posibil ca aceste relaţii să devină din ce în ce mai importante în cadrul geopoliticii globale, având în vedere tendinţele de polarizare a puterii la nivel mondial.