Reacția guvernului francez
În urma interdicției impuse de Administrația Trump, care interzice intrarea în Statele Unite ale Americii pentru cinci personalități europene, reacțiile în cadrul Uniunii Europene nu s-au lăsat așteptate. Miercuri, 24 decembrie 2025, Guvernul francez a exprimat o condamnare fermă față de această măsură. Jean-Noel Barrot, șeful diplomației franceze, a declarat pe rețeaua de socializare X: „Franța condamnă cu fermitate restricția de viză impusă de Statele Unite lui Thierry Breton și altor patru personalități europene.” Breton, fost comisar european, a fost un promotor activ al Legii serviciilor digitale (DSA) a Uniunii Europene, care vizează companiile mari din domeniul tehnologiei din SUA. De asemenea, acesta a deținut anterior funcția de ministru al Finanțelor în Franța.
Interdicția a fost anunțată pe 23 decembrie 2025, când Administrația Trump a declarat că Breton și alți activiști anti-dezinformare au fost implicați în „cenzurarea” platformelor americane de social media. Sarah Rogers, subsecretar de stat american pentru diplomație publică, l-a descris pe Breton ca fiind „creierul” Legii serviciilor digitale a Uniunii Europene. Rogers a adăugat că „Legea privind serviciile digitale a fost adoptată în mod democratic în Europa pentru a asigura că ceea ce este ilegal offline este ilegal și online. Aceasta nu are absolut nicio aplicabilitate extrateritorială și nu afectează în niciun fel Statele Unite.”
Thierry Breton a reacționat la interdicția sa, comparând-o cu vânătoarea de vrăjitoare din perioada McCarthy din anii 1950. Într-un mesaj publicat pe X, Breton a subliniat: „S-a întors vânătoarea de vrăjitoare a lui McCarthy? 90% din Parlamentul European și toate cele 27 de state membre au votat în unanimitate DSA.” El a adăugat că „Cenzura nu este acolo unde credeți”, adresându-se astfel criticilor sale din Statele Unite.
Decizia Administrației Trump a fost primită cu critici nu doar din partea Franței, ci și din partea altor oficiali europeni. Conform unor surse din Uniunea Europeană, interdicția ridică întrebări serioase cu privire la respectarea drepturilor omului și libertatea de exprimare. În plus, mulți experți consideră că această acțiune ar putea avea implicații pe termen lung asupra relațiilor transatlantice, având în vedere că Breton a fost un susținător al reglementărilor care vizează platformele de social media.
Această situație este, de asemenea, comparabilă cu alte măsuri de sancționare adoptate de Statele Unite în trecut, care au stârnit controverse în rândul comunității internaționale. De exemplu, sancțiunile impuse unor oficiali străini pentru presupuse încălcări ale drepturilor omului au fost adesea criticate pentru că afectează relațiile diplomatice și comerciale.
În plus, reacția Franței și a altor state europene la interdicția lui Breton ar putea determina o reevaluare a politicilor Uniunii Europene față de Statele Unite. Conform unor analiști, este posibil ca această situație să genereze o reacție în lanț, în care alte state membre ale UE să-și exprime sprijinul pentru Breton și să critice acțiunile americane.
Pe de altă parte, oficialii americani, inclusiv senatorul Marco Rubio, au justificat interdicția prin faptul că Breton și ceilalți activiști europeni au facilitat o „represiune a cenzurii guvernamentale”, vizând interesele americane. Rubio a declarat că Administrația Trump „nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială”.
În concluzie, interzicerea lui Thierry Breton în SUA a stârnit o reacție rapidă și vehementă din partea Franței și a altor oficiali europeni. Această situație evidențiază tensiunile crescânde dintre Statele Unite și Uniunea Europeană în privința reglementării platformelor digitale și a libertății de exprimare.
Este de așteptat ca acest conflict să continue să fie discutat în cercurile diplomatice, cu posibile implicații asupra relațiilor internaționale viitoare.