Cenzura pe rețele sociale
Departamentul de Stat al SUA a anunțat că va refuza acordarea vizelor pentru cinci persoane, inclusiv fostul comisar UE Thierry Breton, pentru că au încercat să „constrângă” platformele americane de socializare să cenzureze punctele de vedere pe care le consideră contrare ideologiei lor. „Acești activiști radicali și ONG-uri transformate în arme au intensificat represiunile cenzurii de către state străine - în fiecare caz vizând vorbitori americani și companii americane”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio într-un comunicat emis pe 23 decembrie 2025.
Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă și fost șef al autorității de reglementare în domeniul tehnologiei al Comisiei Europene, a fost implicat într-un imens scandal de corupție, mușamalizat de Comisie. Breton a încălcat regula care impune oficialilor UE o perioadă de doi ani înainte de a începe să facă lobby. Această situație l-a făcut pe Breton să fie o figură controversată, mai ales că a încercat să intervină în campania electorală prezidențială din SUA din 2024, adoptând o abordare de cenzură similară cu cea din UE.
Într-o declarație, Breton a subliniat că a fost victimă a unei „vânători de vrăjitoare”, susținând că autoritățile americane îl vizează pe el și pe alții implicați în cenzura pe rețelele sociale. Totuși, Departamentul de Stat l-a descris drept „creierul” Legii privind serviciile digitale (DSA) a UE, care impune reguli stricte de moderare a conținutului pe platformele de socializare, având un impact semnificativ asupra libertății de exprimare.
Recent, Comisia Europeană a aplicat o amendă în valoare de 120 de milioane de euro platformei X, deținută de Elon Musk, pe baza legislației DSA, ceea ce a generat și mai multe controverse. În acest context, Clare Melford, șefa cenzurii online din Regatul Unit și conducătoare a ONG-ului „Indexul Global de Dezinformare” (GDI), a fost, de asemenea, inclusă pe lista de interdicție.
Subsecretarul de stat american Sarah B. Rogers a comentat că GDI folosește resursele contribuabililor americani „pentru a îndemna la cenzură și includerea pe lista neagră a libertății de exprimare și a presei americane”. Acesta a fost un punct de mare dispută, cu critici din partea organizațiilor care susțin libertatea de exprimare, care au numit sancțiunile anunțate „un atac autoritar asupra libertății de exprimare”.
Reprezentanții GDI, citați de BBC, au declarat că „sancțiunile privind vizele anunțate astăzi reprezintă un atac autoritar asupra libertății de exprimare și un act flagrant de cenzură guvernamentală”. Aceștia au susținut că acțiunile administrației Trump sunt imorale și ilegale, aducând în discuție și scandalurile anterioare legate de manipularea informațiilor.
Pe lângă Thierry Breton și Clare Melford, pe lista de interdicție de viză se află și Imran Ahmed de la „Centrul pentru Combaterea Urii Digitale” (CCDH), care este acuzat de implicare în cenzurarea vocii cetățenilor americani. Sarah B. Rogers l-a caracterizat pe Ahmed ca fiind „un colaborator cheie al efortului administrației Biden de a transforma guvernul într-o armă împotriva cetățenilor americani”.
De asemenea, au fost incluse pe lista de interdicție Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon de la organizația germană „HateAid”, despre care Departamentul de Stat a afirmat că a contribuit la aplicarea cenzurii prin legislația DSA. Marco Rubio a declarat că s-au luat măsuri pentru a impune restricții de viză „agenților complexului industrial global de cenzură”, interzicându-le astfel intrarea în Statele Unite.
„Președintele Trump a fost clar că politica sa externă America First respinge încălcările suveranității americane. Exagerarea extrateritorială a cenzorilor străini care vizează discursul american nu face excepție”, a adăugat Rubio, subliniind angajamentul administrației americane de a proteja libertatea de exprimare.
Această situație subliniază tensiunile în creștere între SUA și UE în ceea ce privește reglementările referitoare la libertatea de exprimare și cenzura pe platformele de socializare, fiind un subiect de discuție important pe agenda internațională.
Cei vizați de aceste sancțiuni și organizațiile pe care le reprezintă ar putea continua să conteste aceste decizii, generând un climat de incertitudine în privința colaborării internaționale în domeniul reglementării conținutului online.